Citat:
În prealabil postat de Daniel777
In principiu ,cand ma duc la spovedanie ,ma duc sa spun tot ceea am facut rau,impotriva poruncilor lui Dumnezeu.
M-am confruntat insa cu urmatoarea problema: preotul tinde sa creada ca faci numai rautati,si nu vede si lucrurile bune pe care le faci.
Tu te duci regulat si spui: parinte ,sunt rau,am facut asta si ailalta,si parintele te iarta,insa nu iti va cunoaste si partea buna a sufletului tau.Iar imaginea lui despre tine va fi eronata.
Voi cum va descurcati cu acest aspect?
|
La spovedanie se spun doar pacatele! Restul stie Dumnezeu si nu avem pentru ce sa ne indreptatim ca nu ma facut decat ceea ce eram datori sa facem si poate nici acelea nu le-am implinit cum trebuie...
Ar fi ciudat sa incepem cu ceea ce noua ni se pare bun, ar suna ca rugaciunea fariseului si nu cred ca I-ar placea lui Dumnezeu.
Ceea ce asteapta Dumnezeu de la noi in timpul spovedaniei este pocainta sau parerea de rau pentru pacate si dorinta de indreptare.
Duhovnicul iti stie cu siguranta si partile bune, nu ai de ce sa te ingrijorezi.