Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Crezul nicean, adică cel rezultat după primul sinod ecumenic, se termina brusc la propoziția "Cred în Duhul Sfânt", după care urma o anatemă contra oricui ar fi schimbat Crezul. Dar Sinodul al II-lea l-a "schimbat", adică l-a completat cu 7 articole de credință. Ceea ce am citat din Sf Vasile aparține unei lucrări împotriva lui Eunomie, care era un exponent al arianismului. Acești adepți ai lui Arie contestau, în fond, Dumnezeirea Fiului și nu contestau ceva legat de A Treia Persoană, motiv pentru care, credem, precizarea "Filioque" a surevenit la puțin timp mai târziu, adică în vremea lui Atanasie (sec al VI-lea).
|
Imi pare rau, domnule. Acea anathema nu este “contra oricui ar fi schimbat Crezul”, ci contine specificatie exacta: celui care sustine ca Fiul lui Dumnezeu n-a fost chiar de la inceput sau ca Fiul n-a existat inainte de a fi fost capatat, ca Fiul a fost facut din lucruri care n-au existat, ca Fiul este dintr-o alta substanta sau esenta decit Tatal, sau ca El este o creatura supusa schimbarii sau transformarii (pentru conformitate vezi aici:
http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf214.vii.iii.html). Parintii de la cel de-al Doilea Sinod au dezvoltat doar Crezul, l-au facut mai explicit, si in nici un caz n-au intrat sub anathema Parintilor de la Sinodul precedent prin adaugarile aduse. Nici n-ar fi avut cum sa o faca pentru ca, vedeti dumneavoastra, ei erau ortodocsi (catolici), vedeau si intelegeau lucrarea Duhului Sfint, spre deosebire de papii apostati ai romano –catolicismului.
Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
...Totuși, Biserica a ADĂUGAT acest articol de credință care NU SE OPUNE celor cu reazem biblic. Ei bine, tot așa face și acum și va face mereu, Biserica fiind vie și nu instituție osificată care să se fi oprit în secolul al VIII-lea.
|
Dumneavoastra cind spuneti “Biserica” va referiti la Biserica Romano – Catolica (si in acest context puteti linistit sa includeti si toate Bisericile Protestante de pe pamint), pentru ca numai acolo teologia este “vie”, deschisa schimbarilor hulitoare de Duh Sfint. In Biserica Ortodoxa, Trupul lui Hristos, dogma este finita si perfecta, de aceea nimeni nu mai are ce schimba, scoate, completa si explica. Noi o traim si nu ne saturam de ea de aproape doua mii de ani pentru ca ne hranim intr-adevar cu Hristos prin Duhul Sfint.