Frate Costel
sint departe de parinti!!!! Vai de capul meu. Sa ne dea Dumnezeu puterea sa ne ducem fiecare crucea!
Si eu m-am revoltat, m-am certat cu Dumnezeu, am plins m-am zbatut.........
Dupa o vreme ai de ales intre a continua sa te auto-compatimesti sau sa incerci sa traiesti in conditiile date, incercind sa intelegi: "DE CE?"
Marele noroc al meu a fost ca mai inainte de boli, Dumnezeu mi-a deschis ochii si am inceput sa cred! Mi-a scos in cale oameni deosebiti!
Nu stiu daca am inteles inca "de ce?" dar raspunsul (pentru mine) pe care l-am gasit, ma multumeste.
Singura mea teama este ca n-am credinta destula sa duc crucea fara sa murmur (mai ales ca sint unul care tot timpul comenteaza)...pina la capat!
|