Greierele și Furnica
(Fabula moderna)
Primăvara.
Furnica sapă, pune semințe, face straturi. Apare și greierele.
- Ce faci, greierașule?
- Merg la un tenis cu băieții.
- Măi, măi! Să nu vii la iarnă să-mi ceri mâncare, că nu știu ce-ți fac!
- Da, da, bine....
Vara.
Furnica adună, seceră, cosește. Trece greierele, cu o chitară sub braț.
- Ce faci, măi?
- Mă duc să cânt cu băieții în parc.
- Să nu uiți: de la mine să nu ceri de mâncare.
Toamna.
Furnica culegea de zor, făcea dulcețuri, punea conserve. Trece greierele, tot cu chitara sub braț.
- Ce faci, măi?
- Mă duc să cânt cu băieții în bar.
- Bine, măi, da' la muncă nu vii până la iarnă?
Vine iarna.
Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un șal și cu un ceai fierbinte în mână, când vede o limuzină. Din ea coboară greierașul.
- Ce faci, greierașule?
- Uite, mă duc la Paris să cânt. Am avut succes cu chitara.
- Bine, greierașule, baftă. Și dacă-l vezi pe unu' Topârceanu, zi-i că-mi bag picioarele în "Balada" lui.
|