Gazeta de perete (insectaru')

[Bast-et]

Greierele şi Furnica
(Fabula moderna)

Primăvara.

Furnica sapă, pune seminţe, face straturi. Apare şi greierele.
- Ce faci, greieraşule?
- Merg la un tenis cu băieţii.
- Măi, măi! Să nu vii la iarnă să-mi ceri mâncare, că nu ştiu ce-ţi fac!
- Da, da, bine....

Vara.

Furnica adună, seceră, coseşte. Trece greierele, cu o chitară sub braţ.
- Ce faci, măi?
- Mă duc să cânt cu băieţii în parc.
- Să nu uiţi: de la mine să nu ceri de mâncare.

Toamna.

Furnica culegea de zor, făcea dulceţuri, punea conserve. Trece greierele, tot cu chitara sub braţ.
- Ce faci, măi?
- Mă duc să cânt cu băieţii în bar.
- Bine, măi, da' la muncă nu vii până la iarnă?

Vine iarna.

Furnica stătea în pridvor, înfofolită într-un şal şi cu un ceai fierbinte în mână, când vede o limuzină. Din ea coboară greieraşul.
- Ce faci, greieraşule?
- Uite, mă duc la Paris să cânt. Am avut succes cu chitara.
- Bine, greieraşule, baftă. Şi dacă-l vezi pe unu' Topârceanu, zi-i că-mi bag picioarele în "Balada" lui.