Citat:
În prealabil postat de Traditie1
... Dumnezeu nu există în timp, El este superior timpului.
|
Evident. In postarile mele evidentiez foarte des ca Dumnezeu este atemporal, si EL a facut din NIMIC, Universul (cu spatiu si timp...) si Cerul.
Citat:
În prealabil postat de Traditie1
Scopul creării universului material este orientat spre om, spre pregătirea acestuia pentru planul veșnic de existență alături de creatorul său.
|
corect. asa spun Sfintii Parinti.
Citat:
În prealabil postat de Traditie1
De aceea lumea neînsuflețită (inclusiv animalele) a început să existe atunci când prima conștiință umană a luat naștere.
...nu a existat o istorie precedând apariția primilor oameni.
|
cu tot respectul aici gresiti. nu aceasta este invatatura Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti, deci a Bisericii Ortodoxe, care marturiseste clar ca "omul este cununa creatiei", adica inainte de om au fost create alte forme de viata din pamant (intai in apa apoi in aer si apoi pe pamant) doar la porunca Creatorului prin Duhul Sfant, iar omul este creat in a 6 zi (in aceeasi zi in care au fost create si animalele de uscat) insa creatia omului este diferita de cea a animalelor nu prin trup (caci tot din "tarana pamantului" este facut) ci prin faptul ca Dumnezeu ii daruieste suflet spiritual in mod direct, prin atingere directa...
Si animalele au suflet insa fara spirit. Doar omul are suflet spiritual (rational, ganditor) aceasta fiind singura diferenta inre om si animale dupa cum ne invata Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti.
Va rog sa sustineti cu argumente patristice afirmatiile dumneavoastra (anume ca "nu a existat istorie intaintea aparitiei omului", adica omul ar fost prina creatura si nu ultima asa cum spune Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti... si demnstreaza chiar si teoria evolutionista).
Sfantul Ioan Damaschin - Dogmatica - cartea a II a, cap X.
"După cum spune dumnezeiasca Scriptură, la început pamântul era acoperit cu apă și netocmit, adică fără podoaba. Când a poruncit Dumnezeu, însă, s-au făcut locurile în care s-au strâns apele și atunci au luat naștere munții, iar la porunca dumnezeiască pamântul a primit propria sa podoabă fiind înfrumusețat cu tot felul de ierburi și de plante. Porunca dumnezeiască a pus în ele puterea de creștere, de nutriție și de rodire, care este asemănătoare puterii de naștere. La porunca creatorului, pmântul a produs tot felul de neamuri de animale, de târâtoare, de fiare si de vite . ... Pamântul producea roade în chip automat spre trebuința viețuitoarelor supuse omului. ..."