Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
Dincolo de "nesimțirea" mea, am totuși o nelămurire: care e acea "învățătură greșită"? Poate mai e speranță de îndreptare și pentru mine în această ultimă privință...
|
Mi-ai "desfacut cuvantul" in "mii" de bucati incat chiar ca nici eu nu mai inteleg ce-am vrut sa spun!!!! Poate este o deformatie in ceea ce priveste modul de studiere al unui text! Asta nu se vrea o lectie de gramatica a limbii romane, in nici un caz, dar nu m-am putut abtine sa nu observ ca pare mai important pentru dumneata sa desfiintezi pe celalalt prin propriile lui cuvinte decat sa zidesti macar discutia, daca nu un suflet.
Va deranjeaza injuriile? Nici eu nu sunt de acord cu ele dar nu vad de ce trebuie sa plec eu si cel injurat sa ramana? Daca ele vin de la un frate ortodox, poate ca eu ca preot voi incerca sa-l temperez si chiar sa-l "reechilibrez" pe
fratele meu! Care este problema domniei tale in asta? Pentru asta trebuie sa plec? Daca ma injura pe mine fratele meu ortodox, atata timp cat nu se arata rau (sectar, eretic, blasfemiator) voi face la fel ca atunci cand te-a injurat pe dumneata, adica-l voi tempera cumva. Iar intreb, care este problema dumitale in asta?
In aceiasi ordine de idei insa, iti spun ca de fiecare data cand, subtil sau nu, vei ataca credinta mea spunand, subtil sau nu, ca ortodoxia nu este de la Domnul voi incerca sa te ingadui, o data, de doua ori, dar a treia oara "ma fac sabie" si te poftesc, subtil sau nu, sa dai dovada macar de bun simt fiindca esti "mai musafir" ca mine aici. Nu mai iau in calcul vreun alt motiv (poate teologic) care te-ar putea face sa ai bun simt atunci cand depasesti limita, pentru ca, sincer, cred ca esti imun.
Si astfel ajung, iarta-ma Doamne!, la intrebarea legata de invatatura gresita. Iti voi raspunde daca vei repeta dupa mine acestea (asta ca sa vad de se merita sa mai "vorbesc" cu dumneata):
- Dumnezeu este unul, in Treime aratat noua, Tatal, Fiul si Duhul Sfant;
- Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat;
- Jertfa si Invierea lui Hristos sunt unice si absolut de folos si necesare pentru ca oricine va privi spre ele sa nu moara ci sa aiba viata vesnica;
- Fecioara Maria este Nascatoare de Dumnezeu, ca mamă a lui Hristos, Cel prin care ne vine mantuirea;
- ziua invierii Lui din morti, ziua in care s-a aratat sfarsitul si odihna pentru tot chinul neamului omenesc prin vestea cea buna ce ne-a fost data, este cu adevarat Ziua Domnului;
- sfintii martiri din primele veacuri ale credintei in Domnul, incepand cu diaconul Stefan, sunt sfinti ai Bisericii lui Hristos si adunarea care-i cinsteste cu cinstea de sfinti este Biserica cea adevarata;
- Biserica este una, dupa cum si Hristos este unul; cine se desparte de Biserica cea adevarata este lepadat si este in afara Duhului Sfant;
- Biserica lui Dumnezeu cea adevarata este infiintata prin lucrarea Duhului Sfant, Unul din Treime si nu se va rataci in veci - chiar daca un madular sau mai multe se usuca, Capul Bisericii, Hristos, va pazi mostenirea Sa si nici "portile iadului nu o vor sfarama" - oricine spune altfel despre aceasta, sa fie anatema, chiar si prooroc de se va arata la infatisare;
- oricine cauta sa inteleaga cartile Vechiului Testament nu ca pe un "indrumar spre Hristos" - Cel ce va veni la "plinirea vremii", ci va zice ca invatatura Noului Testament nu este suficienta pentru mantuire si va tine si vechile randuieli de pana la Hristos, sa fie anatema, ca unul care, nebun fiind, "pune petec nou la haina veche" sau "vinul nou in burdufuri vechi";
- oricine va starui in nebunia lui si dupa ce i s-a aratat greseala, cu rabdare, prin Biserica, in Duhul (vezi preotia sacramentala), de multe ori, fara ca el sa ia seama, daca mai si huleste pe fratii din Biserica si adunarea lor cea adevarat in Domnul, sa-ti fie tie "ca un pagan si ca un vames". Domnul va avea grija de el, caci numai Domnul mai poate sa-l scape;
- Semnul Crucii este semnul Domnului Iisus Hristos si deci al tuturor crestinilor si chiar daca nu numai prin respectul fata de cruce se ajunge la unire cu Hristos, oricine nu-l cinsteste, spunand ca este semn de ocara sau batjocura, aduce hula defaimatoare Celui care poarta acest semn in trupul Sau, Hristos cel rastignit;
- Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita!
Repeta, domnule acestea mai intai, ca sa vad ca esti crestin. Daca nu vrei sa le repeti intocmai, ia seama ca eu nu-ti mai vorbesc si orice vorba vei spune esti ca unul ce singur se arata nebun. Nu crezi ca este corect?
Domnul sa ne acopere cu Intelepciune spre mantuire!