[Rodica50]

În prealabil postat de OmuBun

In general stim cu totii cam ce ne cere... Pe-aici marea majoritate au inteles sa-I deschida usa, si sa-L inghesuie intr-un colt. E adevarat ca ESTE acolo, dar cat de comod sta, e greu de realizat. In general oferim confort sporit grijilor cotidiene, slabiciunilor si multe altele care ne ocupa mai tot timpul. Ne-am facut un obicei sa vorbim de Dumnezeu cand nu se cade si nici nu realizam ca-L tinem sechestrat intr-o incapere mizera si urat mirositoare!... De obicei ne preocupa incaperile celorlalti, nu "bordeiul" nostru!

E foarte adevarat ce spui, ne trebuie cate o atentionare de la cate un prieten.Pe de alta parte, pe cat de serioasa este postarea ta, prin stil m-ai facut sa rad- dar nu din rautate, ci pentru purul adevar. Da, uitam de noi si ne preocupa intotdeauna cel de langa noi, care mereu nu poate intra in competitie cu noi pentru ca ne credem cei mai buni, cei mai indreptatiti, cei mai nedreptatiti... E greu, intradevar, dar cu un prieten ca Dumnezeu, nimic nu e imposibil.Iar Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului, ci indreptarea lui.Mi-a placut ce spunea Parintele Teofil despre prietenie, despre cei care locuiesc Raiul- ca sunt intr-o permanenta stare de prietenie.