[mariamargareta]

În prealabil postat de medusa

aici e vorba de rabdarea in credinta, nu rabdarea de a citi un post kilometric.

Răbdarea este o virtute care se aplică în toate împrejurările vieţii. Nu se poate imagina un bun creştin, care se declară "răbdător în credinţă", dar care se aşează în faţa tuturor celor aşezaţi la rând în faţa unui ghişeu, pe motiv că "nu mai are răbdare". Răbdarea lucrează alături de credinţă şi de alte virtuţi la zidirea omului lui Dumnezeu:

Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu, fugi de acestea şi urmează dreptatea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. (1 Tim 6,11)