Nu "BC" a construit biserica ca nu au venit Papa de atunci sa puna vreo caramida la respectiva cladire,si din ce zic aceia terenul nu a fost donat de BC,deci nici macar terenul nu a apartinut BC.
Apoi respectiva cladire s-a terminat de construit in 1886 se pot cauta acte sa se vada cine a donat terenul,daca BC a donat vreun ban pentru constructia cladirii.
Daca se vedea ca obstea (adica membrii parohiei care atunci tineau de BRU) au fost singurii care au contribuit la constructie cu munca,bani,si la intretinerea parohiei si se gasesc acte cu cei de faceau atunci parte din respectiva parohie si se arata ca majoritatea urmasilor acelora de au construit biserica sunt acum la BOR,biserica mi se pare normal sa treaca in proprietatea parohiei BOR.
Biserica nu apartinea "BC" ma indoiesc ca in acte e trecut ca proprietar BC ci probabil e trecut ca proprietar parohia aceea a BRU.
Biserica apartinea parohiei,nu era catedrala episcopala sau mai stiu eu ce.
Daca aproapte toti membrii parohiei au trecut la BRU mi se pare firesc ca acea cladire de le apartinea cand erau in BRU acum sa le apartina si daca sunt in BOR.
Eu am aratat legea data de dnul Ion Iliescu si modul in care s-a gasit sa fie "corectata" adica sa fie alterata ca era foarte buna cum s-a dat initial.
Si am aratat si legea data in 1943 de guvernul de atunci care era o lege dreapta.
Majoritatea celor din BRU sunt inselati de draci si cauta nod in papura crestinilor ortodocsi,sa iasa scandal.
Normal ca in Romania comunitatea (obstea) exista ca persoana juridica,chiar daca nu s-a inregistrat ca persoana juridica.
Ca normal daca obstea unui sat avea o padure in proprietate si nu era inca legi date atunci sa reglementeze situatia,padurea le-a ramas in proprietate chiar daca s-au inregistrat mai tarziu proprietari in comun a acelei paduri.
Inainte de 1945 au fost procese unde trecand niste crestini ortodocsi din BRU in BOR si BRU cerand cladirea bisericii,tribunalul nu i-a dat castig de cauza BRU,cand s-a dovedit ca respectiva cladire a fost construita de inaintasi celor de trecusera din BRU in BOR etc.
A se vedea de exemplu un caz citat in acest studiu,desi studiul realizat de acel judecator,mie imi pare partinitor,ca dracii il inseala pe acel judecator sa favorizeze BRU in ceea ce scrie acolo,neluand in seama situatiile diferite de la caz la caz:
http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=147
La subpunctul 5 unde zice "
Practica interbelică în materie":
"
Într-o altă speță s-a statuat că personalitatea juridică capabilă de drepturi și obligațiuni a unei biserici, o formează nu edificiul, care este locul de întâlnire al credincioșilor unei religii, nici averea care este afectată pentru întreținerea ei, ci comunitatea credincioșilor acelei religii, care găsesc în edificiu mijlocul, putința de a-și manifesta credința lor, iar în avere mijlocul de a o cultiva și întreține. Dacă o comunitate religioasă îmbrățișează o altă religie, ipso facto, bunurile aservite unui cult trec la acea religie; actul autorității administrative care constată acest lucru este un act de guvernământ. Reclamantul în calitate de preot al bisericii greco-catolice din Vereșmort - la Tisa a posedat un imobil, intimatul, în baza ordinului Ministerului Cultelor No. 13723/924 a luat în posesiune acel teren, ca aparținând bisericii ortodoxe din Vereșmort, deoarece toți locuitorii aparținând bisericii greco-catolice din Vereșmort au trecut la ortodoxism. Biserica greco-catolică din Vereșmort a încetat de a mai exista, prin trecerea tuturor credincioșilor acelei biserici din Vereșmort la ortodoxism, fiind acum recunoscută de Ministerul Cultelor ca biserică ortodoxă. Trebuie evidențiat că trecerea de la un cult la altul era sancționată, reglementată, la acea vreme, printr-un act administrativ de autoritate publică. Rămânea în vigoare recursul în anulare în contra hotărârilor judecătorești definitive, date cu exces de putere sau fără competență. Preotul greco-catolic nu mai avea calitatea de reprezentant al acestei biserici decât atâta vreme cât ființa juridică a acestei biserici mai avea existență legală.
Având în vedere că biserica propriu-zisă și averea afectată ei din Vereșmort aparținând comunității locuitorilor din acea localitate, credincioșii religiei greco-catolice, reprezentantul acestei religii, era în drept a o administra atâta vreme cât această comunitate religioasă exista; dacă însă întreaga comunitate a credincioșilor acestei religii trecea la religia ortodoxă - ipso facto - biserica (edificiul) și bunurile afectate întreținerii ei trebuind să servească manifestării și cultivării religiei adoptată de comunitatea credincioșilor căreia îi aparținea, au trecut în administrarea reprezentantului religiei adoptate, adică al bisericii ortodoxe, care a luat în posesie averea ce i se cuvenea. Această transmitere s-a făcut în baza recunoașterii noului cult al locuitorilor din comuna Vereșmort de către Ministerul Cultelor ca reprezentant administrativ al guvernului, îndatorat a lua toate măsurile ce contribuie la păstrarea liniștei și ordinei în Stat. Această măsură având un caracter de generalitate interesa liniștea și ordinea tuturor credincioșilor din localitatea Vereșmort și era considerat ca un act de guvernământ ce nu aparține instanțelor judiciare de a-l cenzura. Așa fiind, când judecătorul nu a ținut seama de ordinul Ministerului Cultelor a săvârșit un invederat exces de putere și în același timp recunoscând reclamantului dreptul la posesia averii bisericii, ce încetase de a-i mai aparține, conform măsurii luată de Ministerul Cultelor, în mod implicit a înlăturat eficacitatea unui act de guvernămant, ce nu aparținea competenței sale."