Citat:
În prealabil postat de I.Calin
Martirul nu se sinucide, ci mărturisește, își afirmă credința întru Dumnezeu, nu se dezice de Iisus Hristos, chiar cu riscul morții sale, fiindcă viața și moartea nu sunt în mâna sa: Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!
În schimb, sinucigașul își arogă unul din atributele lui Dumnezeu: acela de-a fi stăpân pe propria moarte.
În rest, aveți multă dreptate. Domnul să ne ferească de ispite grele!
|
Nici sinucigasii care au fost credinciosi nu se dezic de Dumnezeu.Il cheama pe Dumnezeu in ajutor pana la ultima suflare.
Si nu este nimeni stapan pe propria moarte, nimeni.
Dumnezeu le ia viata amandorura.
El are planurile sale pentru noi toti. Nu le stim noi si de aceea ar trebui sa nu judecam.
Si intreb din nou? Martiri pentru ce trebuie sa moara? Pot sa-si traiasca/arate credinta in Dumnezeu si in alt mod. Dar Dumnezeu le cere/ia viata.
Si nici nu stiu bine (ei) pentru ce anume concret? Ei nu stiu. Este si asta un soi de neputinta psihica si nebunie, dar in in numele credintei.
Si una este sa te sinucizi pentru o prostie: sprturi extreme, droguri, alte tampenii, si alta sa mori pentru ceva bun: pentru familia ta, pentru binele altor oameni, etc.
Si acesta din urma este pana la urma tot un martiriu.
Moartea unor oameni a adus de multe ori ceva bun, schimbari. Tot sinucidere curata este si aia. In scop pur omenesc.
Dar probabil ca tot Dumnezeu este si acolo...