Citat:
În prealabil postat de bob2909
Nu stiu daca citesti scriptura [...]
Deci la a doua venire este "Cuvantul" si au dreptate cei de la pucioasa. [...]
Arsenie Boca asa picteaza invierea, trupul lui Hristos este diafan, transfigurat, Lumina, nu este ca un trup normal, ca nu are nici barba.Adica este "Cuvantul"
Mai cerceteaza scriptura si nu vorbii (sic!! ) doar asa ca sa vorbesti.
Cum este descris in apocalipsa Hristos dupa ce a inviat din mortii:
[...]încins pe sub sân cu un brâu de aur.
14. Capul Lui și părul Lui erau [...] și ochii Lui, [...]
15. Picioarele Lui erau [...] iar glasul Lui era [...]
si uitate (sic!! ) la pictura invierii din Draganescu, facuta de Arsenie, si o sa vezi ca e acelasi, adica "Cuvantul"
DAr si Iezechiel il vede Cap1 ;
[...] era ca un chip de om.
[...]
...
|
Răspuns:
Citatele tale vorbesc despre un trup al lui Hristos-Cuvântul, chiar dacă acesta este
diafan, chiar dacă e
transfigurat (adică, așa cum te exprimi tu, "
nu este ca un trup normal") dar
totuși un trup de om, al cărui chip îl vede și Ezechiel la Cap. 1. iar în Apocalipsa trupul I se vede încins cu brâu de aur, și I se vede și capul, și părul, și ochii și picioarele, și I se aude glasul. Or, pucioșii înșiși, și tu cu ei, vedeți "Cuvântul" ca pe niște slove care se înșiruie pe hârtie și se fac cuvinte și apoi fraze meșteșugite care se adună într-o Carte Groasă și grea de 7 Kg. cărora voi îi spuneți "Cuvântul lui Dumnezeu". Nici vorbă de trup, nici vorbă de chip! Însuși "Dumnezeul" Pucios se mărturisește pe sine ca fiind un
"Hristos" destrupat, atunci când zice: "...
nu sunt venit în trup, ci în duh".
Formularea ta care pretinde că abia "
la a doua venire este "Cuvantul" " contrazice flagrant Scriptura, care arată limpede:
Cuvântul este de la început, dinainte de toți vecii:
“ La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.” (Ioan, 1, 1-3)
Așadar, Cuvântul participă nemijlocit la nașterea timpului prin actul creației, dar El era și rămâne anterior acestui act și acestui timp, chiar dacă este și va fi cu noi până la sfârșitul veacurilor. Raporturile Cuvântului cu oamenii se conturează în istorie abia la Întruparea lui Iisus-Hristos-Cuvântul:
“Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr.” (Ioan, 1, 14)
Așadar Cuvântul S-a făcut trup la Nașterea lui Iisus în Bethleem, și nu "la a doua venire", așa cum afirmi tu aici, din dorința de a le da dreptate cu orice preț trâmbițașilor și tromboniștilor de la Pucioasa.