Tricesimus, relax.. nu te grabi sa neintelegi.. daca chiar cauti sa intelegi.
Un argument scripturistic pt. intrebarea esentiala…
o fi suficient de biblic si suficient de valid?
Tu, cam cum anume intelegi, de ex., episodul din Faptele Apostolilor 9, 39-40?
Pt. ce anume a fost rugat Petru sa mearga la Ioppe dupa ce a murit Tabita? „Nu pregeta să vii până la noi. Și Petru, sculându-se, a mers cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus; și l-au înconjurat toate văduvele, plângând”.
De ce s-a rugat Petru lui Dumnezeu pentru Tabita daca era moarta?
Cum de a ascultat Dumnezeu rugaciunea lui Petru pt. un mort? „Și Petru, după ce i-a scos afară pe toți, a îngenuncheat și s'a rugat; și întorcându-se către trup, a zis: „Tavita, scoală-te!“ Iar ea și-a deschis ochii și, văzându-l pe Petru, a șezut în capul oaselor.”
Evident, a facut-o pt. a se arata puterea Lui Dumnezeu pt. care moartea nu inseamna NIMIC si pt. a schimba starea celei ce adormise. "Caci pentru aceasta a murit si a inviat Hristos ca sa stapaneasca si peste morti si peste vii" (Romani 14, 8-9).
"Caci dupa cum Tatal scoala pe cei morti si le da viata, tot asa si Fiul da viata celor ce voieste" (Ioan 5, 21).
E limpede ca Dumnezeu poate schimba starea celor peste care imparateste, asa ca Hristos poate schimba si ameliora starea celor din iad: "Domnul omoara si invie; El pogoara in iad si iarasi scoate" (I Regi 2, 6 ; Deuteronom 32, 39). Dupa cum hotaraste El. Dar tine El cont de rugaciunea noastra? El, Cel ce ne-a invatat: „rugati-va unii pt. altii”?
Ortodocsii nu sustin ca pot ei schimba prin propria lor vointa chinurile cuiva din iad, ci prin
dumnezeiasca lucrare (
insuficient subliniata) ce se face in
Liturghie, Il rugam pe Hristos sa le schimbe starea celor adormiti, asa cum a facut atunci demult, Petru la Ioppe pentru Tabita.
Iar daca atunci, Hristos a schimbat starea Tabitei si din moarte a adus-o la viata, noi nadajduim ca Hristos, „Cel ce pogoara in iad si iarasi scoate” (1Regi 2, 6; Deuteronom 32,39) , tot asa se milostiveste de sufletul celor adormiti in nadejdea vietii vesnice. (aici mai exista niste precizari -vezi si articolul din linkul de mai jos).
Asta nu inseamna ABSOLUT DELOC ca atata timp cat e in viata, omul poate fi nepasator total si se poate baza exclusiv pe rugaciunea urmasilor lui.
Inseamna doar ca daca Biserica nu s-ar ruga pentru membrii ei adormiti (mai mult sau mai putin ravnitori), ea si-ar pierde caracterul de comunitate si nu ar avea intelesul mistic pe care i l-a dat Hristos, acela ca Biserica (nu cea de zid, ci de oameni) e Trupul tainic al lui Hristos iar toti cei care apartin de comuniunea harica a Sf. Taine, sunt madulare ale acestui Trup(1Corinteni 12,13).
Si daca vrei si argumente din practica primilor crestini, practica pe care sustii ca o respecta AZ7, vezi un articol aici si poate ai vreun insight la cuvintele pt. cei adormiti din Liturghia Sf. Iacob (de ex.) a primilor crestini.
http://www.crestinortodox.ro/dogmati...rti-69175.html
lectura cu folos!