Citat:
În prealabil postat de Melissa
E o vorba " daca e sa mori spanzurat,nu poti sa mori inecat"..Asa ca toate aceste masuri daca devin o obsesie nu duc la nimic bun( asa a inceput si Michael Jackson)...deja il sfidezi pe Domnul..Ti se pare ca sta in puterea ta sa iti lungesti viata..Tot atata va fi viata ta,cat trebuie sa fie...Sunt de acord cu tine,ca trebuie sa traim sanatos..dar ce faci tu,deja mie mi se pare cam fortzat...La ce te ajuta daca faci tot ce scrii mai sus si cand treci pe langa un bloc iti pica un ghiveci in cap de la etajul 10??? (Doamne fereste!!! )
In tot ce facem trebuie echilibru si cumpatare.
|
In sfarsit o postare contra! Chiar ma miram ca n-a fost alta pana acum... :)
Ceea ce li se pare unora normalitate este pentru altii exagerare. Da, extremele nu-s bune, insa pentru mine asta inseamna a nu fi nepasator fata de ceea ce-ti afecteaza sanatatea proprie si a familiei. Pentru ca, vezi tu, trupul este menit sa fie templu al Duhului Sfant si trebuie ingrijit, curatat, intretinut corespunzator. Intr-un indreptar de spovedanie, lipsa grijii pentru sanatate este catalogata ca pacat - parca in versiunea lui Valeriu Gafencu.
Ca sa-ti raspund la intrebare, diferenta intre unul care traieste 70 de ani mancand corect si unul care traieste tot atat netinand posturile si nepasandu-i de trupul sau este ca primul nu are probleme de sanatate, pe cand al doilea de la 40 de ani incepe a colinda spitalele, suferind dureri diverse, cheltuindu-si banii pe medicamentele care, evident, sunt chimicale cu rolul de a face rau, nu bine.
Majoritatea cu care am discutat subiectul asta mi-au raspuns ca "o viata au" sau ca "oricum o sa mor intr-o zi". Ceea ce denota ignoranta, care este un pacat foarte grav conform Sfintilor Parinti ai Filocaliei. Iar consecintele se vor vedea imediat sub forma de boli, durere si moarte prematura.