Citat:
În prealabil postat de camy_d
Stai numai să le caut, că le-am văzut.
|
OK, stau și aștept... Nu pot fi acuzat că n-am răbdare... de doi ani tot aștept acele texte... poate peste încă doi ani le veți găsi. Dacă nu voi muri între timp.
Citat:
În prealabil postat de camy_d
Oricum nu poți zice că acel pasaj pe care l-am pus lipsește. Deci Iisus zice în același timp că niciodată nu vom muri și că vom muri până la Înviere.
|
Nu lipsește, însă Hristos Se referă acolo la cazul particular al lui Lazăr (așa cum ți-am recomandat să citești în versetele anterioare) care deși murise, a fost înviat de El. Desigur, versetul poate fi aplicat oricărui credincios ce poate spera în viața veșnică prin Iisus Hristos - Cel ce învie pe toți cei adormiți în Domnul.
Citat:
În prealabil postat de camy_d
Apropo, voi credeți în judecata particulară? Dacă nu, se înțelege, nu trebuie să mai dați explicații. Dacă da, de ce ar mai fi două judecăți, dacă oricum Domnul va da aceeași sentință.
|
În Noul Testament există trei termeni diferiți pentru cuvântul "judecată" (nu intru în amănunte) corespunzând celor trei faze diferite ale judecății: judecata de instrucție/cercetare/preadventă (cea de dinainte de venirea Domnului), judecata finală a celor morți nepocăiți și executarea pedepsei/focul final pentru aceștia. Cum e și normal, fiecare înviere este precedată de o judecată. O logică elementară spune că învierea celor drepți (prima înviere, ce are loc la venirea Domnului) nu poate avea loc înainte de moartea lor. La fel cum moartea nu poate însemna viață. Doar în filosofia păgână (infiltrată din nefericire în creștinismul timpuriu) cei doi termeni sunt compatibili.