Maica domnului-ocrotitoarea crestinilor
Maică Sfântă,
Maică Sfântă,
De ce-i răutate multă,
Încât inima se-afundă?
- E mai multă bunătatea,
Acoperă nedreptatea.
Dar nu o puteți vedea,
De aveți inima rea.
Și nu o puteți simți,
Dacă nu veți pătimi.
Veniți toți la Fiul meu,
El vă mântuie de rău!
Vă deschide ochii vieții,
Spre vederea bunătății.
Mă rog pentru voi mereu,
Să v-ajute Dumnezeu.
Trebuie și ruga voastră,
Ca El să vă mântuiască.
Sub privirea de creștin
Apa se transformă-n vin,
Iar cel mai amar pelin
Capătă un gust divin.
Asta e menirea voastră:
Dragostea să prisosească,
Încât răutatea lumii
Și goliciunea minciunii
Să dispară, precum ceața
Se-mprăștie, dimineața.
Străluciți cu inimi calde
Și cu rugăciuni înalte.
Răspândiți roua dreptății;
Asta-i calea bunătății.
2.
- Maică Sfântă,
Maică Sfântă,
De ce inima nu cântă,
Dragostea nu ne-nfierbântă
La o viețuire sfântă?
- Lacrimile mele curg
Pentru cei ce nu ajung
Să-L vadă pe Fiul meu,
Iisus Hristos, Dumnezeu.
Cât trăiți pe astă lume
Este timp pentru minune,
Ca inima să tresalte
La viața cea fără moarte.
Nu vă deznădăjduiți,
Copiii mei mult-iubiți!
Nu vă uitați rugăciunea,
Cu toată amărăciunea;
Într-o zi, Domnul va da
Și inima va cânta:
Cântec îngeresc, curat,
Ce curge neîncetat.
Sfânt izvor de nemurire,
Ruga cea fără oprire.
Ea vă va fi apă vie,
Necurmată bucurie.
Eu mă rog să o primiți
Și nicicând să n-o opriți.
Fiul meu să dăruiască
Rugăciunea îngerească
Către firea omenească.
3.
- Maică Sfântă
Și Fecioară,
De ce grija ne-mpresoară
Ziua toată, -întreaga seară?
Cum uităm de tine, Sfântă,
Chiar de-avem durere multă?
- Voi uitați, eu nu vă uit,
Fii creștini de pe pământ!
Voi nu știți că, nevăzut,
Eu vă mângâi cu dor mult.
Ochiul vostru ostenit,
Al vostru obraz muncit,
Părul vostru-ncărunțit,
Sufletul vostru mâhnit,
Le învălui cu privirea
Și le-nfășor cu iubirea.
Nu vă temeți de nevoi,
Ci aveți frică de voi,
Ca să nu alunecați
În păcate, ci să stați
Treji în luptă și în rugă,
Căci mila o să v-ajungă.
Goniți grija cea lumească
Pentru pacea îngerească.
În case, s-aveți icoane,
Ce vă feresc de uitare.
Când priviți spre chipul meu
Și spre al lui Dumnezeu,
Amintiți-vă îndată
Că Dumnezeu vă e Tată,
Nu vă uită niciodată,
Ci de grijă El vă poartă.
4.
- Maică Sfântă,
Nenuntită,
Și cu haină aurită,
Cum ne putem feri fiii,
Toți urmașii, toți copiii,
De ispite necurate
Ce-s în lume presărate?
- Luați aminte, dragii mei,
Să nu faceți din prunci, zei.
Nu vă închinați la fii,
Chiar de-s ai voștri copii.
Ca s-aveți urmași curați,
La inimi nevinovați,
Cu blândețe-i îndreptați,
Calea bună le-arătați,
Calea Domnului Hristos,
A Pruncului luminos.
Mult mă rog pentru părinți,
Ca să aibă fii cuminți;
Să aibă înțelepciune,
Să știe cum să-i îndrume.
Mă rog pentru-nvățători,
Să fie luceferi, sori,
În drumul copiilor,
În viața tinerilor.
Slujbele Bisericii,
Întărirea creșterii.
Cuvântul dumnezeiesc,
Ajutor de sus, ceresc.
Adevărul învățați
Pe copiii luminați,
Și cum să-și înalțe ruga,
Ca la Domnul să ajungă.
Amintiți-le mereu
Cât de bun e Fiul meu,
Cât de mult îi ocrotește,
Cât de tare îi iubește!
5.
- Măicuță ocrotitoare,
Din icoană veghetoare,
De ce, Maică, pe de-o parte
Însetat-am de dreptate,
Dar mă port cu lașitate?
- Ai răbdare, fiu creștin,
Chiar dacă de dor ești plin.
Nu poți fi bun dintr-o dată
Și cu inima curată.
Roagă-te și te veghează,
Căci păcatul te-nnoptează.
Roagă-te și te căiește,
De tot ce te depășește.
Roagă-te și te silește
Și darul ți-l înmulțește.
Pic cu pic și strop cu strop,
Mai agale și-n galop,
Sufletul tău însetat
Va fi binecuvântat.
Ține-te pe calea dreaptă
Cu inimă înțeleaptă.
Nu te teme să fii bun,
Chiar de ești crezut nebun.
Lasă-ți dorul să doinească,
Inima să-ți gângurească
Spre luminarea cerească.
6.
- Măicuță mireasă
Și Împărăteasă,
Maica Domnului
Și a dorului,
Nu știu cui să spun
Durerea ce-adun.
În zile de iarnă
Vin sub a ta haină.
Că n-am șezătoare,
N-am vreo alinare,
Ca să povestesc,
Să mă liniștesc...
Stau închisă-n casă,
Frigul se revarsă
În oraș, în țară,
Bântuie pe-afară...
Stau și te privesc,
Nu mă dumiresc
Unde s-a dus satul;
...Orașul, stricatul
M-a strivit sub el
Ca pe un rebel.
Unde-s doinele,
Sărbătorile?
Casa unde este?
Dorul de poveste?
Hainele cusute
Cu flori de la munte...
Măicuță, să-mi spui
Taina cerului:
Cum mai pot trăi,
Fără a doini,
Cum pot respira
Fără a cânta?
- Vino-n rugăciune,
La Domnul, la mine,
Ruga ta-i doinire
Și despătimire;
Doina inimii,
Calea liniștii.
Și spune povești
Pruncilor ce-i crești;
Și ai șezătoare
Fără încetare.
Domnul e oriunde,
Iarna nu-L ascunde.
Frigul nu-L gonește,
Mereu ne iubește.
La oraș, la sat,
Unde e chemat,
Vine, luminează,
Răul depărtează.
Soare ne răsare,
Nu ne dă-n uitare.
Unii teologi cred că dacă din întâmplare toate cele nouă cete îngerești s-ar fi prăbușit din ceruri și s-ar fi făcut diavoli, dacă toți oamenii s-ar fi făcut răi și toți ar fi mers la munci, dacă toate zidirile s-ar fi ridicat asupra lui Dumnezeu, ar fi ieșit din rânduiala lor și s-ar fi prăbușit în neant, totuși, acestea puse în balanță cu sfințenia Născătoarei de Dumnezeu, nu puteau să-L întristeze pe Dumnezeu. Căci numai Doamna Născătoare de Dumnezeu putea a-L mulțumi în toate și pentru toate. Ea mai mult decât toate s-a supus voinței Lui.
(Sfântul Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut)
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ ++++++++
Ea L-a născut pe Fiul - Cel dinainte de veci, iar Fiul a născut și naște în fiecare ceas pe cei ce cred în El și păzesc poruncile Lui. Așa încât Maica Domnului este Maică și Împărăteasă a tuturor Sfinților, întrucât ei mănâncă trupul Lui, care este din ea.
(Sfântul Simeon Noul Teolog, Scrieri I)
__________________
"Iubește și fă ce vrei".citat din Sfântul Augustin
|