Citat:
În prealabil postat de FiulRisipitor
Sim nevoia sa repet: "Orice problema din viata are la baza o pata de pe suflet". Noi am dat drepturi celui rau sa se apropie si sa ne raneasca. Fie ca ne place aceasta situatie, fie ca nu... Se va repeta necazul atat timp cat "tinem usa deschisa". Si inca: "oamenii ne spun ca pentru pacatele noastre ca un semnal de alarma".
Sa luam lucrurile altfel...
Ce pierzi sau ce castigi daca vei crede ca pentru pacatele voastre vi s-a intamplat necazul? Te vei deznadajdui? Sau te vei indrepta ca sa micsorezi sansele de a se repeta? Vei cauta in viata ta sa vezi ce greseli ai(indiferent cat de mici) sau vei neglija spunand ca nu esti o persoana atat de rea? Vei verifica in ce relatie cu Dumnezeu ai fost pana acum? Vei face ceva pentru a-L aduce in viata ta sau pentru a imbunatati relatia cu El? Vei deveni un om mai bun si in relatia cu aproapele? Ce pierzi sau catsigi daca gandesti contrariul: ca din alte motive s-a intamplat ceva neplacut?
Si alte multe intrebari, toate legate de suflet... astea cred ca trebuie sa ni le punem in necazuri. Si toate cu nadejde multa! Nu sa ne uitam ce zic, ce fac, sau ce necazuri au altii. Nu ne intereseaza daca altii vor fi rasplatiti in viata aceasta sau in viata vesnica pentru lucrurile bune sau rele pe care le-au facut.
Nu ne comparam pacatosenia cu ceilalti, ci daca vrem un termen de compratie atunci sa fie acesta Iisus Hristos! Si dupa El sa fie sfintii!
Sa fim in stare sa multmumi si pentru necazuri! Sa multumim ca, daca inainte din lene lipseam de la liturghie, acum ne-a adus Dumnezeu la biserica pentru inmormantare!
Atentie! Nu sustin ca este din vina voastra! Dar sa sti ca sufletele voastre este punctul de plecare si pe care se insista cel mai mult! Si cand spun asta nu ma refer numai la viata voastra impreuna ci si inainte de aceasta! Din copilarie si pana acum!
N-am urmat o ordine anume pentru ca difera de la om la om... cred ca de cele mai multe ori avem o abordarea gresita a unui eveniment si staruim in aceasta greseala, si apoi ne simtim rau cand altii gandesc altfel. Intoarce problema pe toate partile, dar inceteaza sa crezi ca mereu tu ai dreptate.
Toate cele bune iti doresc!
|
cred ca revenim in acelasi punct ... prefer sa ma opresc ... eu cred ca nu suntem pedepsiti ... ci incercati si aceasta convingere nu mi-o va schimba nimeni pe pamant.
Citat:
În prealabil postat de camy_d
Important... fetița era botezată?
Și treaba aceasta are un sâmbure de adevăr, unii copii mor din cauza păcatelor părinților, însă bănuiesc că depinde de situație.  Treaba asta e foarte complicată, mai bine discuți cu duhovnicul, ca să găsească adevărata explicație pentru situația ta.
Dumnezeu să te ajute să treci peste această încercare grea! 
|
Nu vad de ce e asa de important daca a fost botezata sau nu, insa am sa raspund, da, a fost botezata la cam 7 ore de la nastere ... in noaptea in care am nascut toata noaptea m-am rugat sa traiasca pana sa apuc sa o botez, cand a inceput travaliul a fost primul meu gand si m-am bucurat si i-am multumit la Dumnezeu ca mi-a lasat-o si mi-a dat sansa sa o botez ... insa pt scurt timp a trait. Oricum cate zile a trait i-am multumit la Dumnezeu ca ia dat o sansa la viata aparand nasterea prematura, pt ca placenta in cateva saptamani ar fi devint cauza pt care ar fi murit in burtica ... eu cred ca dumnezeu m-a binecuvantat dandu-mi sansa la cele 12 zile 12 ore 55 min cele mai fericite zile din viata mea, insa tot nu pot sa inteleg ce legatura are botezul cu pacatele parintilor, dar mai ales pacatele si moartea unui copil si nu ma refer strict la mine si ma refer in general la orice parinte care pierde un copil.