[AlexandruC]

Dintr-o scrisoare a unui inalt prelat roman cu privire la Ecumenism
Are perfecta dreptate!!!

Problema ecumenismului se vântură astăzi mai cu seamă de unii călugări care nu prea au altceva de-a face. E un subiect, aş zice, la modă. Fiecare spune ce crede sau ce aude, judecă, critică dar nimeni nu se interesează mai îndeaproape despre acest subiect şi nimeni nu poate aduce o vină precisă (compromis dogmatic, relativizarea Ortodoxiei) vreunui ierarh sau teolog al nostru care participă la întruniri ecumenice. Mai întâi de toate, în toate forurile ecumenice se respectă în mod absolut credinţa fiecăruia şi nimeni nu pretinde nimănui să facă vreun compromis. Scopul acestor întâlniri este acela ca oamenii să se cunoască mai bine, fiecare cu credinţa şi cu tradiţia lui. Participarea ortodoxă este absolut necesară tocmai pentru că noi am păstrat credinţa şi tradiţia Bisericii nedespărţite şi că avem o mare bogăţie mistică, duhovnicească pe care o putem împărtăşi şi celorlalţi. Pe de altă parte, noi nu putem să impunem nimănui să ne urmeze (nici Hristos n-a făcut aceasta), ci doar să dăm mărturie de tezaurul nostru de credinţă şi spiritualitate. Şi foarte mulţi înţeleg, adoptă câte ceva de la noi sau chiar se convertesc la Ortodoxie.
Numai eu am primit în Biserica Ortodoxă de când sunt în Germania peste 100 de persoane care au venit de la alte culte. E adevărat că cei mai mulţi au intrat în Biserica Ortodoxă datorită căsătoriei lor cu românce (români).
Dacă Prea Fericitul l-a primit pe Papa la Bucureşti nu înseamnă că a făcut compromisuri dogmatice, ci este vorba de un elementar bun simţ, în virtutea căruia nu refuzăm pe nimeni din cei ce ne cheamă să-i primim la noi. Şi noi avem aici în fiecare duminică la Sf. Liturghie mai mulţi catolici sau evanghelici care însă nu se împărtăşesc ci doresc să se roage cu noi. Ei sunt căsătoriţi cu români, dar îşi păstrează credinţa lor. Alţii cum am spus se convertesc.
Dar niciodată nu mi-a trecut prin cap că trebuie să-i scot afară din biserică pentru că nu sunt ortodocşi. Dacă aş face aceasta ar însemna că ofensez pe Duhul Sfânt care i-a adus la biserică cu dorinţa sinceră de a se ruga.
Să nu creadă cei care ne osândesc că aceşti oameni de bună credinţă sunt conştienţi că sunt eretici şi că persistă de bunăvoie în erezia lor. Toţi creştinii din Bisericile tradiţionale: Catolică şi Evanghelică au moştenit o tradiţie la care cei mai mulţi ţin şi pe care vor s-o respecte.
Aşa cum noi ne-am născut în Ortodoxie pe care o iubim, cu care ne identificăm tot aşa şi aceştia îşi iubesc credinţa lor, dar mulţi găsesc la noi ceea ce nu au în bisericile lor: căldura slujbelor, a cântărilor, frumuseţea icoanelor.
Întâlnesc mereu catolici sau protestanţi care mă uimesc prin viaţa lor curată, prin iubirea lor sinceră, prin respectul faţă de străini, prin jertfelnicia lor, prin simplitatea lor. Aceştia sunt mai buni decât foarte mulţi creştini ortodocşi care nu sunt ortodocşi decât cu numele iar în realitate sunt mai păgâni decât păgânii şi mai eretici decât cei pe care noi îi socotim eretici. Sigur că vor fi şi la catolici şi la protestanţi creştini doar cu numele. Dar nu este al meu a-i judeca. Eu mă văd pe mine şi pe cei de o credinţă cu mine peste care Dumnezeu m-a pus învăţător şi părinte.
E adevărat că sunt şi părinţi cu nume mare care vorbesc împotriva ecumenismului. Dar iarăşi pentru că nu cunosc deloc realitatea. Unii sunt chiar influenţaţi de anumite personae bolnave de ecumenism care până la urmă întăresc ceea ce afirmă acele persoane. Cunosc cazuri foarte concrete! Totul este deci o lipsă de informare şi de cunoaştere a realităţii.
Pe de altă parte, trebuie să ne gândim şi la rugăciunea Mântuitorului “ca toţi să fie una” şi să încercăm să ne apropiem de ceilalţi creştini pentru că altfel musulmanii şi necreştinii se vor înmulţi tot mai mult văzând ura dintre creştini.