[catalin2]

În prealabil postat de MariS_

Eu am fost subiectul unui fapt asemanator celui al mitropolitului Corneanu. M-am ocupat de inmormantarea unei batrane catolice, nu din mila ci ca datorie, datorie a parintilor mei de fapt, dar am preluat-o eu, si am fost si la Biserica catolica unde am participat la slujba. La sfarsitul ei, cum toata lumea se indrepta spre preot, ca sa nu fac nota discordanta, m-am incolonat si eu si am luat ostie. Daca m-ar fi intrebat, dupa aceea, cineva daca m-am impartasit as fi spus ca nu, pentru ca nu consideram impartasire, nici nu eram pregatit, nici nu intentionasem asa ceva, pur si simplu am participat la un ritual, luat de valul celorlalti, din stinghereala de a nu face nota discordanta. Iar daca ar fi insistat si m-ar fi intrebat daca imi pare rau de ce-am facut as fi raspuns la fel ca mitropolitul, ca nu. Si as fi fost sincer in toate raspunsurile. Sigur, corectii m-ar fi infierat si probabil m-ar fi "caterisit" (ex-comunicat, de fapt). Sau poate ca o vor face acum.

Una este ce face un mitropolit si alta ce face un simplu credincios. pentru ca un mitropolit trebuie sa dea si exemplu.
La tine daca a fost un gest singular trebuie sa te spovedesti si sa revii in comuniune cu BO. Pentru ca daca observi corectii din Sfantul Sinod au spus ca cine se impartaseste in afara ortodoxiei este oprit de la impartasanie in BO. E scuzabil, dar nu inteleg de ce trebuie sa facem ce fac si ceilalti, ca avem si noi cu ce sa gandim. Daca toti se apucau sa-si taie o mana trebuie sa ne apucam si noi? Sau ca unii din unele tari arabe, daca toti vecinii se duc sa faca un atentat trebuie sa ma duc si eu, ca altfel se supara?

Impartasirea in afara ortodoxiei inseamna ruperea comuniunii cu BO. Mantuitorul a spus sa fim ca si copiii la inima, nu si la minte, chiar a subliniat asta. Trebuie sa ne cunoastem credinta si in ce credem, ca ignoranta nu e o virtute in niciun domeniu. Altfel fiecare idee noua pe care o auzim nu stim daca e buna sau nu, tindem sa o credem.
Unii sfinti au o exprimare mai transanta cu privire la impartasania in afara Bisericii:
Sfantul Teodor Studitul spune: "împărtăşania de la eretic înstrăinează pe om de Dumnezeu şi îl predă diavolului. După măsura deosebirii dintre lumină şi întuneric, aşa e şi deosebirea dintre împărtăşania drept slăvitoare (ortodoxă) şi cea ereticească: cea drept slăvitoare luminează, cea ereticească întunecă; una îl uneşte cu Hristos, cealaltă – cu diavolul; una dă viaţă sufletului, cealaltă îl ucide. Împărtăşania din mînă eretică este otravă, nu simplă pîine."

Sfantul Ioan Damaschin spune: "Pâinea Euharistiei (Sfintei Împărtăşanii) nu este simplă pâine, ci e unită cu Dumnezeirea... Curăţindu-ne prin ea, ne unim cu Trupul Domnului şi cu Duhul Lui şi devenim trupul lui Hristos - Biserica... Taina Euharistiei se numeşte Împărtăşanie fiindcă prin ea ne împărtăşim de Dumnezeirea lui Iisus; şi se numeşte comuniune, şi este cu adevărat astfel, fiindcă prin ea intrăm în comuniune cu Hristos şi luăm parte la Trupul şi la Dumnezeirea Lui, iar pe de altă parte, prin ea intrăm în comuniune unii cu alţii şi ne unim între noi. Şi întrucât ne împărtăşim cu toţi dintr-o singură pâine, devenim un singur trup şi un singur sânge al lui Hristos, şi mădulare unii altora, fiind de un trup cu Hristos.
Deci, să ne ferim din toate puterile ca să nu luăm împărtăşanie de la eretici, nici să le dăm ereticilor împărtăşanie... ca să nu ne facem părtaşi învăţăturii lor greşite şi osândei lor."

Nu e un mesaj neaparat adresat tie, am vrut sa spun cateva cuvinte in legatura cu aceasta problema.