[MariS_]

În prealabil postat de delia31

MariS, eu cred ca Dumnezeu nu numai ca poate fi si bun si corect, ci chiar este si una si alta simultan - si bun si corect, si drept si milostiv in chip absolut, fara contradictii.
Nu putem vorbi de atributele Lui ca fiind potentiale, ci reale.
Nu putem spune ca e mai mult bun decat corect, pt. ca astfel ar insemna ca nu e atotcorect si atotdrept. Am deforma prin asta perfectiunea Lui. La fel, nu putem spune ca e mai mult drept si corect fara sa nu-i stirbim din nou perfectiunea.

Noi, ca niste creaturi imperfecte ce suntem, nu avem cum sa intelegem cum se imbina aceste doua atribute ale lui Dumnezeu: bunatatea si corectitudinea, fara sa credem ca Dumnezeu e bun in defavoarea corectitudinii sau e corect in defavoarea bunatatii.

Cum era intr-un psalm „mila si adevarul s-au intampinat, dreptatea si pacea
s-au sarutat”... sau cum se zice: Dumnezeu nu este nici drept pana la a fi nemilos, nici milos pana la a fi nedrept.
La Dumnezeu, dreptatea divina e iubire divina, o iubire care nu cauta justitie, ci in-dreptare, adica re-cuperare si tamaduire (perspectiva ortodoxa).

In ce-i priveste pe oameni, ortodoxia zice ca atitudinea echilibrata intre bunatate si corectitudine vine din smerenie si merge mana in mana cu discernamantul.
Recunoscand adica, ca daca e dupa dreptate, nici unul n-avem pe unde scoate camasa. De aceea, cu smerenie trebuie sa nadajduim in multa Lui milostivire fara insa a neglija corectitudinea, fara a relativiza parti din adevarul lui Hristos.
Nimeni - normal la cap- nu poate zice ca-L prefera pe Dumnezeu ca judecator doar in ipostaza de corect si drept.
Din smerenie si dreapta socotinta vine echilibrul. Iar din lipsa (nedesavarsirea) acestora, tendinta de a inclina spre una si de a o relativiza astfel pe cealalta.
Unii le aveti (smerenia si dreapta socotinta) si vi le tot sporiti, altii urmeaza (poate) sa le dobandim.

Dumnezeu a creat lumea din bunatate, nu din corectitudine, Dumnezeu si-a jertfit Fiul pentru noi, pacatosii, din bunatate, nu din corectitudine, Dumnezeu ne mantuieste pe noi, firele de praf, din bunatate, nu din corectitudine. De asta am spus ca la Dumnezeu predomina bunatatea. Dar ... nu sunt eu cel ce are adevarul, deci posibil sa ma insel. Spun doar ceea ce simt si ceea ce cred. Foarte probabil ca pentru asta sa ajung la ... butoiul cu smoala.
"Si nu uita, mama, sa fii bun!"
Har, smerenie si jertfa de sine.

P.S. Delia draga, imi place cum scrii, chiar si cand suntem, partial, in dezacord. O faci cu caldura si asta se simte. Continua, ca e nevoie de tine pe forum.