Citat:
În prealabil postat de Adriana3
Cipri85,
Eu sunt convinsa ca nici ce ai postat tu nu ai citit cu atentie, adica cu spirit analitic, si asta din cauza puternicei tale indoctrinari specifice fundamentalismului religios, pentru ca iata ce zice printre altele Sf. Ioan Gura de Aur in postarea ta despre Botez:
"19. Plâng acum și greu mă tângui (18)! Căci mi-am adus aminte de acea zi în care și eu m-am învrednicit să rostesc aceste cuvinte, dar cugetând la povara păcatelor pe care am adunat-o de atunci până azi, mi se tulbură mintea și mă mușcă gândul văzând câtă ocară mi-am agonisit prin delăsare (19). De aceea vă și rog pe voi toți, să aveți oarece mărinimie față de mine și pentru că urmează să vă întâlniți cu Împăratul – căci vă va primi cu multă dorire si vă va îmbrăca cu acea haină împărătească si vă va da, oricâte daruri și pe care le vreți, numai să căutăm din cele duhovnicești – cereți har și pentru noi, ca să nu ne ceară socoteală pentru păcate, ci să ne învrednicească din partea Sa de iertare pentru cele făcute [după botez]. Și nu mă îndoiesc că iubitori fiind, veți face aceasta pentru dascălii voștri."
Din modul in care vorbste nu pare sa fie iertate cu siguranta pacatele de dupa Botez (asa cum se intampla astazi prin Taina Spovedaniei) ci intalnirea cu Imparatul pare rezervata Botezului. Exact cum stiam si eu despre acele timpuri, Spovedania nu exista in forma stiuta de noi astazi cu iertarea pacatelor data la sfarsit, iertare ce sterge pacatele ca la Botez, de aceea plangeau si se tanguiau atat de mult sfintii, si de aceea Imparatul Constantin cel Mare si multi altii amanau Botezul pana inainte de moarte pentru a se putea duce curati la Domnul. Si cum stiu ca sari repede cu gura, desi este evident din cuvintele de mai sus ale sfantului, am zis sa verific ce a zis Sfantul cu privire la Spovedanie, iata ca se facea direct lui Dumnezeu pe vremea sfantului, fara dezlegare din partea vreunui preot, ci pacatele trebuiau tinute in fata ochilor pentru a le tangui si marturisite lui Dumnezeu, si scrise pe o hartie pentru ca Dumnezeu sa le stearga. Iar sfantul, in cuvantarea despre Spovedanie, nu face altceva decat arate in ce mod trebuie facut examenul de constiinta, cat de minutios trebuie sa fie.*
Daca tu ai si alte cuvantari de ale Sfantului in care sa vorbeasca despre Spovedania la preot si dezlegarea de pacate data de preot, chiar te invit sa le postezi  |
Adriana in acel pasaj Sf Ioan Gura de Aur ii atentioneaza pe credinciosi asupra importantei modului in care il intalnim pe Hristos atunci cand mergem sa ne impartasim 'pentru că urmează să vă întâlniți cu Împăratul ; căci vă va primi cu multă dorire si vă va îmbrăca cu acea haină împărătească si vă va da, oricâte daruri și pe care le vreți'. Sf. Ioan Gura de Aur ne atentioneaza asupra importantei vredniciei, a curatirii de pacate inainte de impartasire. Si nici de cum nu vorbeste despre Taina Sf. Spovedanii. Vorbeste despre cum trebuie sa ne pregatim pentru aceasta Taina, despre cum trebuie sa ne apropiem de scaunul Spovedaniei(oculunde preotul spovedeste) pentru a fi gata dupe vrednicie sa ne impartasim in Trupul si Sangle Mantuitorului. Dupa cum spune Ioan Gura de Aur imparatsirea cu vrednicie aduce din partea Imparatului daruri nenumarate, pe cand cea cu nevrednicie(fiind murdari de pacate) ne aduc doar osanda. Din cate imi dau seama tu ai inteles ca Spovedania ar fi un act mecanic in care pacatosul merge la preot, isi marturiseste mecanic pacatele si gata e iertat. Nu! Preotul duhovnic da dezlegare de pacate(
'Luati duh Sfant carora le veti ierta pacatele iertate vor fi si in cer iar caroara le veti tine tinute vor fi si un cer' ) doar daca penitentul vine la Spovedanie cu dorinata de a se pocai, cu cainta, cu parere de rau pentru pacat si chiar dupa indeplinirea unui canon(adaptat in functie de penitent: post, rugaciune, milostenie). Scopul canonului nu este de a pedepsi ci are rolul de a-l ajuta pe penitent sa-si vindece ranile pacatului prin rugaciune si post, de a-i da medicamentul potrivit, de al face vrednic de intalnirea cu Hristos Euharistic aflat in Sfantul Potir 'acest neam de divoli nu poate fi scos decat numai cu rugaciune si cu postul'. Draga fara pocainta sincera(si ai vazut ce inseamana aceasta) te alegi doar cu osanda venind cu nevrednici la Sf. Potir. Vezi ce spune Sf. Ioan Gura de Aur in Omiliile despre Euharistie. Vezi ce rugaciune frumoasa contine liturghia scrisa de sfant prin care preotul il implora pe Dumnezeu ca crediniciosii sa se impartaseasca cu vrednicie, ca Dumnezeu sa ii curateasca sa le treaca cu vedere pacatele. Vezi ce rugaciuni citeste preotul pentru el cu acelasi scop.
Sa nu incepi sa afirmi ca la Sf. Ioan Gura de Aur impartasirea(Euharistia) e una relativa si nu ritualica pentru ca ai sa te faci din nou de cacao intrucat sfantul este autorul celei mai raspandite Liturghii(alaturi de cea a sf. Vasile cel Mare sau cea a Sf. Apostol Iacob(savarsita in prezent doar in patriarhia Alexandriei - nordul Africii) al caror miez e chiar Euharistia). Daca ai dat din cand in cand pe la biserica mai mult ca sigur l-ai auzit pe preotul de serviciu facand optpusul si afirmand 'si pentru rugaciunile sfantului Ioan Gura de aur Arhiepiscopul Consantinopolului a carui sfanta Liturghie am savarsit' I-a fa-ti rost de aceasta Liturghie(varianta pentru preoti si nu doar raspunsurile credinciosilor) sa vezi ce rugaciuni frumoase contine, sa afli cum painea si vinul se preschimba in Trupul si Sangele Mantuitorului.
Si Adriana in primele secole crestine Spovedania era una si mai 'drastica'. Se facea in public. Cand iti venea randul marturiseai in fata intregii comunitati ca esti un hot, un zavistnic, un lacom sau un desfaranat... cam neplacut nu? Erai prins intre rusinea de a afla vecinul ce poama esti(si ca urmare erai tentat sa-ti ascunzi o parte a pacatelor) si urmarile unei marturii mincinoase chiar in fata celor sfinte(osanda vesnica). Ca urmare a rusinii unor credinciosi de a-si marturisi anumite pacate cazand astfel intr-un pacat foarte greu, Biserica a trecut la marturisirea individuala, in taina, preotul fiind legat sa nu dezvalui nimic din ceea ce i s-a marturisit sub epitrahil.
La sfarsit un indemn: nu mai spicui de ici de colo fara a cunoste inintregime Sf. Scriptura sa opera unui sfant. Altfel iti aduci numai osanda vorbind in numele lui Hristos, al apostolului X sau sfantului X.