[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Catolicii spun ca a avut loc de Pastile iudaic, dar adevarul nu e acesta.
Cina cea de Taina nu s-a praznuit odata cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai inainte, adica in seara zilei de Joi, 13 Nisan, cum precizeaza Evanghelia a patra (Ioan XIII, 1). Sfanta Euharistie nu s-a instituit cu azima, ci cu paine dospita (artos) cum arata Evanghelistii sinoptici (Matei XXVI, 26; Marcu XVI, 22 si Luca XXII, 19). Cina cea de Taina nu a fost un paste iudaic, ci un Paste cu totul nou si deosebit, care desfiinteaza pe cel iudaic si-l inlocuieste cu Sfanta Euharistie, jertfa si taina in acelasi timp.

Intr-adevar, toti Evangheiistii sunt de acord in a ne informa ca Rastignirea Mantuitorului s-a facut vineri dupa amiaza si mai inainte de sosirea pastilor iudaice, care aveau sa inceapa numai dupa apusul soarelui. Ei arata ca Domnul n-a fost rastignit chiar in ziua de Pasti, caci Simon Cirineanul este descris ca venind de la camp, cu o povara in spate, soldatii sunt aratati purtand arme, iar magazinele sunt deschise, putandu-se face in graba cumpararea giulgiului si aromatelor necesare inmormantarii Domnului.

Dupa legea mozaica, nici ziua de 13 Nisan, nici ziua de 14 Nisan nu erau zile de azime. Zilele de azime se incepeau abia dupa apusul soarelui sau dupa trecerea zilei de 14 Nissan, cand calendarul iudaic insemna inceputul zilei de 15 Nissan si cand se injunghia cu solemnitate deosebita, la Templul cel mare din Ierusalim, mielul pascal destinat preotilor si arhiereilor.

Tot articolul aici: http://www.crestinortodox.ro/diverse...ina-69422.html

Deci, articolul incepe aratand ca 3 din cei 4 evanghlisti situeaza momentul trimiterii ucenicilor sa pregateasca Pastele in prima zi a azimilor pentru a sfarsi cu o demonstratie care arata ca de fapt era imposibil sa fie asa. Citez din articol:


"Dupa descrierea ospatului din Betania si a complotului urzit de sinedriu cu complicitatea lui Iuda, Sf. Matei la fel cu Sf. Marcu si cu Sf. Luca, istoriseste pregatirile in vederea pastilor, astfel: "Iar In ziua cea dintai a Azimilor , au venit Ucenicii la Iisus, intrebandu-L: Unde voiesti sa-Ti gatim sa mananci Pastile? Iar EI a zis: Mergeti in cetate la cutare si-I spuneti: Invatatorul zice: Vremea Mea s-a apropiat; la tine vreau sa fac Pastile cu Ucenicii Mei. Si au facut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus si au pregatit Pastile " (Matei XXVI, 17-19)."


Iar demonstratia vrea sa zica ca de fapt evreii se obisnuisera sa numeasca prima zi a azimilor ziua dinainte in care se distrugea painea dospita si ca aceasta zi incepuse de fapt de joi seara si totusi, painea dospita nu a fost distrusa, ci dimpotriva, exact painea dospita a fost folosita din cauza cuvantului artos, ignorand faptul ca in greceste cuvantul "artos" nici macar nu desemneaza doar painea dospita ci "produs de panificatie" in care poate intra orice fel de paine inclusiv cu masline, branza etc, si inclusiv nedospita, si in plus de asta, catolicii nu zic "Luand azima si frangand-o a dat-o ucenicilor zicand: luati mancati" ci ei tot cuvanrul "paine" folosesc.

Si revenind, in articol scrie:


"Adevarul nu este insa asa cum il prezinta catolicii, caci Cina cea de Taina nu s-a praznuit odata cu Pastile iudiaice ci cu 24 de ore mai inainte, adica in seara zilei de Joi, 13 Nisan, cum precizeaza Evanghelia a patra (Ioan XIII, 1). Sfanta Euharistie nu s-a instituit cu azima, ci cu paine dospita (artos) cum arata Evanghelistii sinoptici (Matei XXVI, 26; Marcu XVI, 22 si Luca XXII, 19). Cina cea de Taina nu a fost un paste iudaic, ci un Paste cu totul nou si deosebit, care desfiinteaza pe cel iudaic si-l inlocuieste cu Sfanta Euharistie, jertfa si taina in acelasi timp."

In timp ce Ioan XIII, 1 spune:
"1. Iar inainte de sarbatoarea Pastilor, stiind Iisus ca a sosit ceasul Lui, ca sa treaca din lumea aceasta la Tatal, iubind pe ai Sai cei din lume, pana la sfarsit i-a iubit."


Nici vorba sa pomeneasca ceva de "24 de ore mai inainte, adica in seara zilei de Joi, 13 Nisan". Cat despre ziua de vineri, doar in Biblia ortodoxa romaneasca am intalnit "vineri" la Ioan 19, 31 in timp ce in toate celelalte limbi studiate am gasit "ziua prgatirii". Cum insa s-a presupus ca Sabatul era de fapt Sambata, romanii si-au permis sa traduca cu "vineri" in loc de "ziua Pregatirii". Ca atare, Pastele s-a presupus ca a fost sambata pentru ca s-a vorbit de Sabatul cel mare.

Uite de pe un site evreiesc cum sta treaba cu pregatirea pentru Paste:

"The process of cleaning the home of all chametz in preparation for Pesach is an enormous task. To do it right, you must prepare for several weeks and spend several days scrubbing everything down, going over the edges of your stove and fridge with a toothpick and a Q-Tip, covering all surfaces that come in contact with food with foil or shelf-liner, etc., etc., etc. After the cleaning is completed, the morning before the seder, a formal search of the house for chametz is undertaken, and any remaining chametz is burned."

"The day before Pesach is the Fast of the Firstborn, a minor fast for all firstborn males, commemorating the fact that the firstborn Jewish males in Egypt were not killed during the final plague."

"The Fast of the Firstborn, normally observed on the day before Pesach, is observed on Thursday instead. The search for chametz, normally performed on the night before Pesach, is performed on Thursday night. The seder should be prepared for as much as possible before Shabbat begins, because time should not be taken away from Shabbat to prepare for Pesach. In addition, there are severe complications dealing with the conflict between the requirement of removing chametz no later than mid-morning on Saturday, the prohibition against eating matzah on the day before the seder, and the requirement of eating three meals with bread during Shabbat!"

(http://www.jewfaq.org/holidaya.htm)


Deci tot ceea ce era dospit (chametz) trebuia distrus din seara dinaintea Pastilor si in mod formal cautat in casa in dimineata dinainte pentru a vedea daca mai exista inca asa ceva si ars. In ziua dinaintea Pastilor se sarbatorea ziua intaiului nascut, care, in cazul in care Pastele pica sambata noaptea, se sarbatoreste joi si ca atare painea dospita se distruge de joi seara. Iar cina pascala (seder) trebuie pregatita pe cat posibil inainte sa inceapa Sabatul pentru ca nu trebuie luat din timpul sabatului pentru a pregati Pastele. Deci scrie ca este foarte complicat atunci cand Pastele incepe sambata noaptea pentru ca pregatirile pentru Pasti care se fac in mod normal in ziua dinainte, nu pot fi facute in ziua de Sabat:

"Occasionally, Pesach begins on a motzaei Shabbat, that is, on Saturday night after the sabbath has concluded. This last occurred in 5768 (2008), and will not occur again until 5781 (2021). This complicates the process of preparing for Pesach, because many of the preparations normally undertaken on the day before Pesach cannot be performed on Shabbat. "


Deci Pastele nu coincide mereu cu sabatul (sambata) noaptea. Deci intrebarea este: in ce zi a picat Pastele iudaic in anul rastignirii Domnului?...


Si ai vazut pe site-ul evreiesc ce semnificatie au azimile? Inlaturarea drojdiei (dospirii) are si semnificatia de a inlatura aroganta, mandria din sufletele noastre...