View Single Post
  #7  
Vechi 06.11.2011, 08:04:13
oana72
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de Scotland The Brave Vezi mesajul
S-ar putea ca dupa ce voi scrie ce urmeaza sa devin cel mai antipatic om din univers.Este o posibilitate pe care mi-o asum fie si datorita faptului ca Sfanta Scriptura cred ca sustine ce urmeaza sa spun.
Asteptam sa vad motivul pentru care ai putea deveni acel antipatic incomparabil...


Citat:
Īn prealabil postat de Scotland The Brave Vezi mesajul
In general oamenii trec prin necazuri in viata si s-a impamantenit expresia ,,imi duc crucea".Fie ca omul este credincios sau nu,fie ca face ce considera el sau voia Domnului,atat timp cat nu protesteaza si isi duce ,,crucea"-n liniste si chiar impacare de sine,la unii fiind un fel de resemnare fatalista de-a dreptul,este considerat ca un om ce isi duce crucea,ce isi accepta soarta cu toate necazurile ei.O viata intr-o lume cazuta-n pacat,fie si logic,presupune ca te vei confrunta cu asa ceva.De aici incep sa devin de-a dreptul antipatic.Asta nu inseamna sa iti duci crucea.Asta inseamna sa fii sluga netrebnica(Luca 17:7-10).Adica este baza,se subintelege ca de la asta pleci pe drumul Credintei,unde daca nu sunt spini nu va fi nici Cruce.Marea majoritate raminem cantonati in acesta etapa,considerand ca am facut tot ce trebuia,sau si mai rau,crezand ca suntem chiar ucenici ai Domnului.Este o comoda mediocritate a noastra,in general mergem la biserica nu pentru a invata cum sa devenim sfinti ci pentru a ne bucura de propria religie,micul nostru idol interior ascuns cu dibacie dupa o evlavie ce l-ar fi facut sa roseasca pana si pe fariseul coleg de marturisire,dar nu si de traire,cu vamesul.Comparativ cu primii crestini avem o incredibil de scazuta aderenta la suferinta.Insa imi este teama ca urmarea lui Hristos,drumul Crucii,este cu mult mai mult de atat.In cazul dramatic de-a dreptul marea majoritate considera ca nu au gresit chiar atat de mult comparativ cu nivelul suferintei din viata,aruncand astfel cuvintele Apostolului Petru(I Petru 2:20) in derizoriu.Plecam,desi nu recunoastem asta,de la premiza ca nu suntem chiar atat de vinovati.
Ai marcat foarte frumos si explicit, asa este, suntem doar niste slugi netrebnice. Mie mi-a luat foarte mult timp sa vad asta si din nefericire nici nu ma pot ridica mai sus de acest statut. S-ar putea chiar si aceasta pretentie sa fie mare... o sluga totusi indeplineste poruncile stapanului... E trist...
Oricum, mi-a placut mult ce ai scris.
Reply With Quote