Cartofii se recomanda a fi consumati copti. Sunt o sursa de coenzima Q10. Absorb aciditatea din stomac. Bineinteles ca au si alte propietati. Sunt foarte gustosi cu putin ulei de masline, usturoi sau flori de drojdie uscata inactiva (am sa scriu mai detaliat despre drojdie).

Sa vedem de ce copti?

Coaja tuberculului de cartofi, mai ales in jurul ochiurilor (mici muguri de vegetatie) precum si periferia cartofului inmugurit, contine solanina cu actiune toxica, daca este ingerata in cantitati mari. Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa aceste doze infime nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi. In interiorul tuberculului exista deasemeni, rezerve de solatrioza din care se va forma solanina ce va migra ulterior spre coaja. Aceasta triglucida, desii este lipsita de toxicitate, poate da in unele organisme reactii de intoleranta.
Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura, fara sa treaca in solutii -apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof neutralizandu-se elementele toxice. Este bine, daca se gateste prin fierbere, cartoful sa fie preparat tot in coaja. Cartofii prajiti contin cea mai multa solanina, iar pe langa aceasta, se formeaza acrilamida, compus toxic si cancerigen. Nu se vor utiliza niciodata, nici macar pentru furajarea animalelor, cartofii incoltiti.