Am foarte multe dar m-as opri la doua dintre ele.Prima este referitoare la momentul cand bunicul meu(RIP)m-a luat in brate de Craciun si mi-a citit pentru prima data din Biblie cum s-a nascut Mantuitorul.Eram mic dar tin minte ca lectura,atmosfera din aceea seara si modul cum imi citea m-au impresionat profund.Apoi a spus ca in aceea seara eu voi spune rugaciunea inainte sa ne asezam la masa,abia imi gaseam cuvintele,eram complet emotionat.Mi-a dat sa tin Biblia lui,pe care nu o dadea nimanui,veche si uzata,si mi-a spus ,,Copile,spune Tatal Nostru asa cum trebuie pentru ca Dumnezeu se uita la tine".Era un om destul de aspru dar in seara aceea parea atat de bland si de fericit,sa-si vada nepotul cel mare spunand in fata intregii familii rugaciunea.Mama era si mai emotionata,statea undeva in spate,si ii curgeau lacrimi.A doua amintire este cand si eu am facut acelasi lucru cu baiatul meu mic.Abia atunci am inteles,intr-un anumit fel,ce a simtit bunicul meu,pe care sper sa-l revad in ziua aceea,cand toti vom fi iarasi impreuna.

Craciun fericit tuturor!