Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Pe baza tradițiilor deosebite din Biserica Catolică Răsăriteană față de Biserica Catolică Apuseană referitoare la practica Euharistiei.
Astfel, în primele, toate cele trei Sacramente ale Inițierii Creștine (Botezul, Mirul, Împărtășania) sunt administrate în aceeași slujbă, pe când în celelalte sunt administrate, de regulă, la trepte diferite de vârstă și înțelegere.
În Bisericile Răsăritene materia este, de preferință, prescura sau cel puțin pâinea dospită, pe când în cele apusene este azima. În cele răsăritene vinul este, preferabil, vin roșu, pe când în cele apusene este vin alb.
Poziția credinciosului de primire a Sf Euharistii este, în Bisericile Catolice Răsăritene, poziția în picioare cu palmele la nivelul pieptului, în formă de cruce. În Bisericile Catolice Apusene norma este poziția îngenuncheat.
Rugăciunile de îndurare de dinainte și rugăciunile de mulțumire de după sunt deosebite.
Fiecare Biserică este chemată să își cultive, cu multă grijă, propria tradiție, în care să vadă o comoară de spiritualitate și un lucru care îl unește pe credinciosul care se împărtășește azi cu toți înaintașii lui ce au adormit în speranța învierii.
|
Explicatiile astea ating doar partea superficiala a problemei, n-ati raspuns la cea mai consistenta, sa fie sacrilegiul o chestiune de "traditie"?
Adica copilul romano-catolic este expus la a comite un sacrilegiu pe cand cel greco-catolic nu?
Sau in cazul celui greco-catolic, aceeasi biserica sa fie indiferenta fata de problema sacrilegiului desi are drept de decizie in aceasta chestiune si ar putea sa opreasca o practica potential desacralizanta?
Deasemeni vad ca ati ezitat sa atingenti un alt aspect f. sensibil si f. important.
"Varsta intelegerii" care va apropie foarte mult ca si gandire de atitudinea neoprotestanta fata de botez, trecuta prin acelasi filtru al capacitatii intelectuale.
Doar ca in cazul traditiei dvs. se pare ca este mai degraba un pretext decat un argument, deoarece nu tine atat de o intelegere intelectuala cat capacitatea de a imita un gest, mai exact a rosti cuvantul "amin" intr-un context dat.