[anna21]

În prealabil postat de ioan cezar

Bunica mea privea cu evlavie aceasta dragoste, deoarece, in credinta ei pamantul urma sa se logodeasca cu Cerul.
Privea cu ochii inainte, adica spre Cer, plinirea acestei iubiri terestre. Pentru ca bunica a fost o femeie crestina.
Alte femei, insa, privesc dragostea naturala cu dispret. Dupa cum privesc cu dispret si vorbesc cu ironie despre un rob al Domnului care a parasit lumea aceasta... Fac glume desarte pe seama raposatului...
Cred ca sesizez aici, cu o anumita mahnire, diferenta dintre o femeie din satul traditional romanesc, purtatoare a Traditiei Bisericii si a sangelui neamului romanesc, pe de o parte, si o femeie ratacita de poporul ei si de Traditia Bisericii, pe de alta parte.
O comuniune intre aceste femei este posibila doar daca ambele femei fac parte din Biserica. Adica, doar daca pentru amandoua este valabil cuvantul "Tatal nostru", adica al tuturor celor uniti, dincolo de diversitate, in intimitatea liantului care bate toate barierele, toate distantele, toate piedicile, toate abisurile, toata boala si moartea consecutive pacatului primordial. Turnul Babilonului este surpat prin pogorarea Duhului Sfant la Cincizecime. Comuniunea este realizata, la fel si comunitatea crestina, la noul nivel: cel in care viaza Duhul Sfant.

Bunica sarbatorea cu evlavie dragobetele
Bunica era femeie crestina
Concluzia poate fi: cine nu sarbatoreste dragobetele nu este crestin???

DA!
La concluzia asta se ajunge (cu ajutorul logicii?).

Mai departe e clar: eu privesc dragostea cu dispret (din atata dispret sunt maritata si am copii) pt ca nu sunt impresionata de sarbatoarea dragobetelui care inseamna o iubire cosmica (apropos.. Vrajitoarele tot asta sarbatoresc la Imbolc, o iubire care cuprinde toata natura. Printre altele... cum ar fi vremea initiatica etc.. )

Mai departe: eu vorbesc necuviincios despre bunica.
Mai! Sa fim seriosi! Cine a adus argumentul "bunica"? Daca resping ideea inseamna ca resping bunica?

Se poate intelege acum mezul cu tomitanul, grecul cu turcul, armeanul cu arabul: prin si in Duhul, dincolo de orice diferente imaginabile.
Ca si in Rai, unde,desi ursul nu e totuna cu iepurele si amandoi nu sunt una cu Adam, totusi se pot intelege deplin, fara urma de agresiune, de ironie... In ciuda deosebirilor. Prin Duhul Sfant.
S-ar putea intelege, asadar, chiar bunica mea evlavioasa cu o femeie din veacul acesta, daca aceasta din urma ar convietui, prin Duhul, in Sfanta Biserica.

Aici e partea halucinanta care m-a determinat sa raspund.
Recapitulam: bunica si femeia (necrestina) nu se inteleg pentru ca nu fac parte din aceeasi biserica (am stabilit: cine nu e miscat de dragobete si nu intelege ca e sarbatoare a iubirii ca principiu al naturii, deci crestina (serios?), nu este crestin (argumentul "bunica").
Dar se intelege armeanul cu arabul, turcul cu grecul etc.. In Duhul Sfant.
Doar bunica si femeia necrestina (eu) nu se inteleg!
Deci o excludere totala si universala! Nu numai din biserica, dar si din intelegerea asta globala..

Sunt ravasita.
Cam rau ma pedepsesti pt ca afirm paganismul dragobetelui.
(sau nu e dragobetele?)

Taranii evlaviosi de la inceputul secolului trecut, vedeau in iubirea dintre tineri: mugurele verde care certifica venirea primaverii.
Si care anunta roadele imbelsugate ale toamnei.
Ei priveau mereu inainte, adica priveau la Cer, tanjind cu mare dor spre Casa cu multe lacasuri, nazuind asadar sa se intoarca Acasa. Si iubeau inevitabil iubirea. De aceea bunica a si nascut si crescut in Biserica 11 copii. De aceea si pretuia Dragobetele, semnul sau preinchipuirea logodnei dintre pamant si Cer.
Prin Duhul se intamplau toate acestea, acte de oglindire a Cerului pe pamant.
Prin Sfanta Treime, Careia I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea. AMIN+

Iarta-ma, dar tot nu-mi revin.
Daca nu era dragobetele, nu mai exista iubirea (si cei 11 copii de la Dumnezeu)?
Sau astia care sarbatoresc azi dragobetele fac 5-6 sau 10 copii?
Care e legatura?