Citat:
În prealabil postat de ioan cezar
Lumea asta considerata rea de tot ereticul si, inca mai mult, Insasi Biserica spasmodica a lui Hristos, cu toate contrariiile si ororile ei ascunse sub pres din frica si viclenie sau dezvaluite cu nerusinare in ochii lumii, lumea si Biserica asadar: sunt creatia lui Dumnezeu care a ingaduit si ingaduie sa aiba loc tot felul de caderi si abateri.
Lumea aceasta e buna, e harazita fericirii si mantuirii. Inlauntrul ei respira Duhul Sfant, inlauntrul ei cresc sfintii, ca intotdeauna. Aici, sub soare si cer, intre oameni si probleme omenesti, printre boli si necazuri, intre dezbinari felurite, sub tot felul de silnicii si de apasari, de victorii momentane sau mai indelungate ale intunericului, aici are loc procesul de devenire intru Fiinta.
Unii dintre noi avem insa tendinta sa negam asta si, facind pe noi de frica in pantalonasii scurti, ne complacem in iluzia vazutului invers. Otravim cu gandirea negativa firele de iarba verde, minimalizam razele preadelicate ale Soarelui... Preamarim rautatea si moartea. Alungam Taina.
Dumnezeu sa ne lumineze pentru a vedea cum trebuie vazut! Pe toti laolalta si pe fiecare in parte! AMIN+
|
Indrasnesc sa spun citeva cuvinte despre aceasta parere .
Deie Domnul sa fi inteles eu bine ceea ce emitentul a dorit sa si spuna si sa nu fac cumva vreo confuzie .
Adaug ca nu fac acest comentariu din dorinta de vreo polemica si nici ca sa ma laud , caci vorba aurolacului cel intrat in biserica in timpul sfintei liturghii si care a stat cu privirea si cu mina ridicata spre Pantocrator cele 10 minute :,,...nu voiesc sa ma laud , ca si asa nu este mai nimic de capul meu ".
Deci :
Atit ereticul dar si marturisitorul drept considera lumea aceasta dupa puterea de patrundere si intelegere pe care i-a dat-o Dumnezeu . Dar este adevarat ca in spatele acestei milostenii divine exista de fiecare data cererea sau lipsa de cerere catre El de a ne lumina mintile, intelegerile, gindurile si judecatile ... staruinta in aceasta cerere si nevointa zilnica proprie de cetit leteratura duhovniceasca zilnic cite putin .
Daca nu avem cetanii bune si multisoare nu prea este recomandat sa emitem pareri . Desigur, avem dreptul sa emitem ce voim noi, fiecare , dar la fiecare prostioara scapata s-ar putea sa fim nevoiti sa suportam oprobiul celor care sint mai sirguinciosi ca noi . Si cu siguranta ca de fiecare data se va gasi cite cineva , care cu dreapta socoteala va face aceasta .
Biserica , scrisa cu majuscula , se refera la institutia divinoumana , si nu umanodivina ( in aparenta poate parea ca nu conteaza cum ne exprimam ca tot aia este !) care nici pe departe nu are asemenea insusiri enumerate in post :
,,Insasi Biserica spasmodica a lui Hristos, cu toate contrariiile si ororile ei ascunse sub pres din frica si viclenie sau dezvaluite cu nerusinare in ochii lumii, lumea si Biserica asadar: sunt creatia lui Dumnezeu care a ingaduit si ingaduie sa aiba loc tot felul de caderi si abateri. .
Biserica este imaculata, negresita , neintinata, fara nici o contradictie in ea , fara viclenie si fara nici o oroare, cea in care este vesnic prezent Hristos in chip vazut si al carui insasi cap este (Sfintele si dumnezeiestile taine) si care cu certitudine ii da aceste calitati . Cea in care Duhul Sfint este in plenitudinea lucrarii (sfintind Sf. Taine si transformindu-le) si a prezentei sale !
Sa nu uitam asta nici o data , caci daca uitam , atunci credinta noastra nu mai este in Adevar ci in ceea ce s-a enumerat NEGATIV in postarea la care ma refer.
Dar trebuie sa avem grija sa nu confundam nici o data Biserica cu ierarhia, care intotdeauna a fost si va fi (datorita conditiei intrinseci strict umane)cu pacate, cu racile, cu neajunsuri si cu cite cine mai stie ce lucruri .
Tot timpul au existat ierarhi si preoti si slujitori de toate gradele fie apostati, fie eretici, fie lapsi, fie desfrinati, fie corupti , fie ocultisti, etc. Dar asta nu insemneaza ca este insasi Biserica astfel .
Nu uitati , dar nu uitati cu certitudine fratilor , cuvintele Mintuitorului spuse lui Petru ca un preambul : ,,.... tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea "
Si cum era Petru ? Si marturisirea lui cum a fost ? Si viata lui insasi cum a fost ? Era asa cum se enumera in postul respectiv ? Nici pe departe !
Si mai departe , la Inaltarea Domnului , ce le-a poruncit apostolilor sa faca ? Cumva ceea ce fac ei , unii este adevarat, astazi ?
Dar la Rusalii , cum a fost infiintata , in chip vazut, Biserica si cum a fost intarita ? Daca nu prin venirea insasi a Duhului Sfint ?
Vi se pare ca Duhul Sfint si insasi Hristos locuiesc in locuri dupa cum le-ati apreciat in postare :
,, cu toate contrariiile si ororile ei ascunse sub pres din frica si viclenie sau dezvaluite cu nerusinare in ochii lumii..."
Deci bine si frumos ne este noua sa cautam, daca putem, sa intelegem lucrurile asa cum trebuie , cum sunt ele marturisite drept de catre stilpii Bisericii , iar daca nu, sa nu ne fie noua sminteala a ne apuaca sa tilcuim ceea ce nu suntem in stare , caci aceasta nu ne va fi spre cinstea de a marturisi vreun adevar ascuns pina in prezent , ci spre osinda noastra .
Si daca in legatura cu osinda noastra ne poate durea pe la vreu cot pe undeva , cu posibilitatea de a mai amagii si pe altii cu asemenea idei va trebuii sa fim si mai atenti , deoarece este mult mai grav/delicat decit numai cu caderea noastra .
,,Lumea aceasta e buna, e harazita fericirii si mantuirii. Inlauntrul ei respira Duhul Sfant, inlauntrul ei cresc sfintii, ca intotdeauna. Aici, sub soare si cer, intre oameni si probleme omenesti, printre boli si necazuri, intre dezbinari felurite, sub tot felul de silnicii si de apasari, de victorii momentane sau mai indelungate ale intunericului, aici are loc procesul de devenire intru Fiinta.
Reluind acest pasaj trebuie sa accentuez de la inceput ca daca ati fi stiut , sau macar v-ar fi dus Duhul si dragostea , sa recititi rugaciunea arhiereasca a Mintuitorului din Gradina Ghetsimani , mai inainte de prindere, ati fi vazut printre altele ca insusi Hristos nu se roaga pt. aceasta lume ci doar pt. cei ce i-au fost incredintati .
Puneti-va va rog un mare semn de intrebare : dar de ce asa ?
Si va explicat anna21 cum este cu lumea aceasta si cu sfintii care spuneti ca este din ea .
Eu am sa adaug altceva :
Lumea aceasta nu este buna iar scopul ei nu este hedonismul ... nici pe departe ! Este adevarat ca este harazita mintuirii, ca timp si loc, dar nu fericirii .
Haideti va rog sa luam lucrurile de la inceput : Dumnezeu a zidit omul pt. Rai si nu pt. lumea aceasta (si vom vorbi si despre lumea aceasta ) . Si asa cum a fost toata creatia lui Dumnezeu, adica perfecta si buna si nimic nu-i lipsea, tot asa l-a zidit si pe om , pur, perfect si in deplina stare de curatie (fara polutii nocturne, fara ciclu menstrual , fara impreunare sexuala intre ei , fara lehuzie, necunoscator de pacat ,s.a.m.d.). Omul insa a cazut , prin voie proprie, din aceasta stare , motiv pt. care Raiul nu-l mai putea suporta deaorece devenise impur, intinat si nu-si mai avea locul acolo .
A fost imbracat in piele si oase ( a se vedea vedenia lui Iezechiel citita si la Prohodul Domnului , catre sfirsit) adica diferit de cum era trupul lui spiritual initial si astfel alungat din Rai in lumea aceasta , care il putea suporta asa cazut cum era el.
A fost blestemat sa se chinuie in aceasta lume ca sa-si cistige existenta (diferit de cum isi cistiga existenta in rai unde avea un trup spiritual , adica trupul lui Hristos de dupa inviere , cu care a iesit din mormint fara sa dea piatra laoparte si cu care a intrat prin usile incuiate la apostoli) , apoi i s-a dat un nou mod de inmultire , prin impreunare sexuala, si in chinurile facerii sa se osteneasca , dupa care deci au fost aruncati pe pamint .
Deci in mod clar, scopul acestei lumi nu este HEDONIST, nu este de fericire . Nu ! Ci din contra , de chinuire , sau asa cum spune la tot pasul Biserica : de jertfa ! Ducind aceasta viata de jerfa el, omul , trebuie sa-si lucreze mintuirea pt. a se putea reintoarce in Rai, de und e a fost alungat . Daca nu se chinuie sa se mintuiasca , nici dupa adormire nu se va mai intoarce in Rai .
Mai stim despre aceasta viata cum este chiar de la Hristos : ingusta este calea mintuirii si larga cea a pierzarii ! La acestea se adauga toate celelalte pericope evanghelice pe care le auzim in timpul anului si care propovaduieste nevoia unei vieti jertfelnice pt. a ne putea mintui .
*************** va urma***********************