Citat:
În prealabil postat de catalin2
La "receptat adevarul de la cine se nimereste" m-am referit la faptul ca tu de fapt ai preluat ideile servite de altii, nu sunt ideile tale. .
|
Evident ca multe din ideile mele sunt citite, ca si ale tale si ale tuturor. 95-98% din cunoasterea noastra nu este cunoastere directa. L-ati vazut careva pe Isus? Niciunul insa sunteti toti convinsi ca e fiul lui Dumnezeu. E hilar sa spui ca ce sustin eu pe aici nu ar fi valabil doar pt ca le-as fi preluat de la cineva, toti facem asta. Eu am citit si trait destule si ceea ce spun este trecut prin filtrul mintii mele, sustin doar ceea ce cred eu ca are sens. Am avut si multe revelatii (nu stiu daca e chiar cuvantul potrivit insa n-am ceva mai apropiat) asa ca nu vorbesc chiar abstract. Stiu ca Dumnezeu este acolo, in noi, peste tot, il putem simti daca vrem. Stiu si ca nu ne vrea orbi, vrea sa ne folosim inima si mintea, de asta ni le-a dat. Daca ne vroia prosti si repetitivi nu ne-ar fi dat mintea. Sunt unii pe aici care sustin ca ratiunea vine de la diavol. E un pic hilar sa spui asa ceva dar, in fine. E drept, mintea ne conduce pe noi si nu noi pe ea. Ascultarea asta orbeasca e un fel de a te elibera de mintea care ne conduce dar este si cel mai fara prea mari rezultate mod. Puterea mintii este fantastica, trebuie s-o folosim BENEFIC, asta e tot, Isus spunea a daca ai un dram de credinta poti muta muntii. E pacat sa vezi cum oamenii refuza sa-si intareasca mintea si prefera credinta oarba, lobotomizanta. Dumnezeu vrea sa-l iubim si sa-l cautam, nu sa sa stam cu ochii in jos si sa-l preaslavim ca pe ceva de neconceput si de neprivit, asta e conceptul iudaic (de fapt caldeean) al unui Dumnezeu de neprivit, aspru, care pedepseste si trebuie temut. Dumnezeu e in noi, in tot si in toate, si ne iubeste si trebuie sa-l iubim inapoi.