View Single Post
  #62  
Vechi 22.04.2012, 14:21:57
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
1. Să presupunem că, din punct de vedre genetic, fiind căsătorite la vărsta de 25 ani, ambele familii ar fi putut avea 15 (sau 20) de copii până la menopauză. Care familie se va mântui, și care nu, deoarece nu au făcut numărul maxim de copii pe care l-ar fi putut? Dacă nu putem răspunde la această întrebare, atunci care este înțelesul poruncii lui Dumnezeu referitoare la facerea de prunci, din punctul de vedere al numărului? Unde există referință biblică referitoare la numărul de copii pe care trebuie să-i aibe o familie?
Să nu uităm că Sfinții Părinți Ioachim și Ana au avut un copil (pe Maica Domnului) la bătrânețe, prin post și rugăciune, dar mai ales prin rânduiala lui Dumnezeu. Cum ne iconomisește Dumnezeu numărul de copii El știe mai bine. Dar ține și de noi ca părinți câți copii vrem să avem - Dumnezeu nu ne îngrădește această opțiune. Sunt însă soți care nu pot avea copii și atunci ceea ce am afirmat mai sus se anulează. Un sigur lucru trebuie ținut minte, Dumnezeu întotdeauna ne dă ceea ce ne este mai de folos.

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
2. Dacă nu există nici o "limită" de număr de copii pe care să o putem deduce din porunca lui Dumnezeu, atunci cum rămâne cu rostul căsătoriei, și anume aducerea de copii?
Să avem în vedere frâna a șaptea: "Să nu desfrânezi". Să nu uităm că și în cadrul relațiilor conjugale dintre soți poate exista defrânare - adică urmărind plăcerea și evitând rostul instinctului de plăcerea ce-l însoțește.

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
În ce fel mai aduce o familie copii: după cum vrea ea, sau după cum vrea Dumnezeu? Dacă este după cum vrea Dumnezeu, atunci care este frecvența relațiilor conjugale, conform poruncii lui Dumnezeu?
Eu aș puncta vremurile oprite:
- cele patru posturi mari
- cele trei zile de post pe săptămână (miercuri și vineri, iar luni numai daca este voință)
- sărbătorile și zilele asupra sărbătorilor (inclusiv duminica – ziua Domnului și sâmbăta)
- vremea necurăției
- vremea de slăbiciune sau de boală a unuia din soți
- vremea oprită cu mare asprime este toată vremea sarcinii, precum și vremea alăptării.

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
Personal, cred că ar trebui să fie anul și copilul. Nu? De ce ar fi altfel?
Eu aș spune de la cel puțin 2 ani în sus. ”Vremea alăptării trebuie ținută curată, pentru că pruncul e legat de mamă și de purtările ei. Apoi nu poate rodi copil nou, pentru ca nu-și poate împărți sângele în trei părți și toate să meargă bine: o parte cu laptele, alta pentru sine și a treia pentru cel de pe cale. Dacă sunt mai deși decât îngăduie rânduiala aceasta, toți sunt slabi și nu-s de trai.
Dar de aici se mai înțelege ceva: că pe măsură ce s-a întărit desfrânarea în mădularele oamenilor, a scăzut și puterea lor de apărare împotriva bolilor de tot felul, iar căzând în acestea foarte greu se tămăduiesc, deși mijloacele de vindecare sunt din ce în ce mai bune. Orice fel de desfrânare e o putrezire înceată … ca gunoiul care arde … și scurtează zilele omului”.

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
3. Dacă totuși există contraindicații medicale, care să recomande o pauză de la relațiile conjugale, pentru a se evita o sarcină, cum rămâne cu iubirea și credința în Dumnezeu? Credem mai mult ce spune medicul, decât credem în puterea lui Dumnezeu? Cum să punem problema?
Vremuri oprite de la actul conjugal este și perioada de slăbiciune sau de boală a unuia din soți. Dacă medicul spune că e bine să se evite procreerea într-o anumită periodă o spune pentru că știe el mai bine de ce. În acest caz este foarte simplu - abstinența care la fel îl sfintește pe om. Și facem ascultare și față de medic și față de Dumnezeu împlinind porunca a șaptea.

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
4. Dacă totuși este prudent, chiar și în interiorul credinței, să existe o perioadă de abstinență, pentru a evita eventuale probleme medicale grave printr-o naștere înainte de momentul indicat de medic, de ce ar fi morală amânarea unei noi sarcini pe motive medicale, și nu este considerată această amânare, dimpotrivă, ca un fel de împotrivire a credinciosului în planul lui Dumnezeu, care, conform credinței noastre, este mai puternic decât trebulațiile și speculațiile noastre omenești? Altfel, ce facem, credem doar după ce s-a întâmplat minunea?
Nu cred că într-o perioadă de slăbiciune (boală) a unuia dintre soți Dumnezeu ne cere să facem copii, dar cu siguranță ne cere să nu desfrânăm.
Orice poate omul să facă omenește, trebuie să facă, iar ceea ce nu poate, să lase la Dumnezeu.

Preacuviosul Paisie ne dă un răspuns la această întrebare:
“A venit cineva la Colibă și mi-a spus: “De ce călugării stau aici și nu merg în lume să ajute poporul?”. Dacă ar fi mers afară în lume să ajute poporul, ai fi spus: De ce umblă călugării prin lume?. Acum, când nu merg, spui de ce nu merg”. După aceea îmi spune: “De ce călugării merg la medici și nu-i ajută Hristos și Maica Domnului ca să se facă bine?“. “Această întrebare mi-a mai pus-o și un medic evreu”, i-am răspuns. “Acesta nu-i evreu”, mi-a spus unul care era împreună cu el. “N-are importanță că nu este evreu. Intrebarea este însă evreiască. Și vă voi spune răspunsul ce l-am dat evreului, deoarece este un caz asemănător. Tu, ca evreu ce ești trebuia să știi pe de rost Vechiul Testament, i-am spus. Acolo la Proorocul Isaia se spune că Dumnezeu i-a adăugat încă 15 ani de viață împăratului Ezechia deoarece era foarte bun. A trimis pe proorocul Isaia, care a spus împăratului: “Dumnezeu îți mai dăruiește încă 15 ani de viață, pentru că ai distrus crângurile închinătorilor de idoli. Cât despre rana ta – împăratul avea o rană – Dumnezeu a spus să pui pe ea o turtă de smochine, și te vei face bine“. Dacă Dumnezeu i-a hărăzit încă 15 ani de viață, oare nu putea să-i vindece și acea rană? Insă aceea s-a tămăduit cu o turtă de smochine. Lucrurile ce se pot face de oameni, să nu le cerem de la Dumnezeu. Să ne smerim înaintea oamenilor și să le cerem ajutorul “.

Last edited by ovidiu b.; 22.04.2012 at 14:34:20.
Reply With Quote