Daca pana si Parintele Arsenie Boca a ajuns sa fie tarat in mocirla vrajbei noastre atunci cu siguranta se intimpla ceva groaznic cu noi.Probabil ca satui sa ucidem ce a pus Dumnezeu in noi am trecut plini de ravna sa stingem si lumina recunostiintei ce ar trebui sa o avem in fata unui om al lui Dumnezeu.Este cutremurator,o evidenta a simptomelor decesului spiritual ce ne ajunge din urma,ca pana si memoria unui asemenea parinte este subiect de polemica si contestare.Sa ne ajute Dumnezeu pentru ca am inceput sa nu mai realizam ceea ce facem.Am terminat de luptat cu propriile patimi si caderi si ne-am pus pe curatat trairile parintelui Arsenie Boca.Inclin sa cred ca tot ce ni-se intimpla in tara asta,care pe zi ce trece pare decupata dintr-un film al absurdului grotesc,este o judecata a lui Dumnezeu pentru halul in care am ajuns.Polemica ce contorsioneaza spiritul(nu cea care-l ridica plina de mila,bandajand ranile si nu amputand satanic un membru ce poate fi vindecat),doar un mod al fiecaruia de a-si exterioriza proprii demoni,va castiga probabil si ultima farama de teren ramasa nesupusa colcaielii frustrarii individuale.Apoi sa incendiem si noi Roma cantand la harpa pt ca nebunu rade cu satisfactie in fata dementei finale.Este trist spre ce ne indreptam dar probabil ca trebuie sa vina si clipa cand vom culege roadele ratacirii noastre.Chiar cred ca o meritam.