Citat:
Īn prealabil postat de catalin2
Multi din psihologii pe care i-am cunoscut sau de care am auzit aveau o credinta de tip oriental, new-age. Multi erau atrasi de tehnici orientale sau paranormale. Deosebirea asta intre atei si credinciosi e in vest si a venit si la noi prin conceptiile ecumeniste. Din perspectiva ortodoxa credinta gresita si idolatria e tot ceva gresit, ca si ateismul.
|
Da, sunt de acord cu tine, conform experientei mele.
Insa chiar si acest lucru e imbucurator. Macar nu mai sunt cu totul dusmanosi fata de religie. Macar au un inceput de deschidere, au facut un pas. De ce sa credem ca nu l-ar putea face si pe cel bun?
Apoi, multi sunt crestini. Prietenul meu este crestin ortodox si a crescut in ultimii ani cum nu mi-as fi inchipuit vreodata... Ma abtin sa aduc argumente, crede-ma pe cuvant.
Un alt bun prieten, nu numai ca a lasat o vreme psihologia de-o parte, desi e cel mai talentat terapeut roman pe care il cunosc (si il cunosc bine, intrucat l-am gazduit un an, cand sotia mea era pe atunci plecata la o bursa in Franta). Ci a urmat Teologia, a luat examenul de capacitatea preoteasca iar acum (pentru ca nu stiu nimic de el de vreo 3 ani), pesemne ca e preot.
Vezi asadar... chiar se intampla ceva!...:)