[Tartaruga]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Inainte sa ajungem sa mirosim paselute sub copac,precum simpaticul tauras mentionat mai sus,imbatati de parfumul inaltimilor inalte ale teoriei,hai sa adulmecam putin cu nasucul si praful practicii.Prin urmare am o singura intrebare foarte simpla:cum se manifesta in viata dvs,a fiecaruia de aici dragostea pentru Dumnezeu si pentru aproape? Concret si folosesc acest cuvant intrucat pe vasele care pe vremuri aduceau sclavi din Africa se tineau probabil cele mai inaltatoare si cutremuratoare discursuri despre libertate.Insa istoria a aratat ca in momentul cand lanturile au cazut,mai devreme sau mai tarziu,oamenii nu prea au stiut ce sa faca cu libertatea lor si unul din primele lucruri pe care l-au facut a fost sa-i copieze pe cei ce ii pusesera in lanturi,in anumite aspecte.Daca tot punem la stalpul infamiei,poate expresia este prea dura,dragostea diafana si cu inscriptia ,,adogmatic" pe ea, care invaluie acest azil de noapte modern,hai sa aratam,da poate nu ne inecam si de data asta in defintii,cum o intelege corect,concret,fiecare.Daca omului ii spui ca a luat-o pe aratura este cazu' sa-i arati si drumu drept,nu sa stai si sa te feliciti pt cat de inspirat ai fost cand l-ai oprit sa-l mustri,asta in timp ce ala deja se da de-a berbeleacul pe drumul ecolului vorbelor,si doar al lor, in pustiu.Fiti buni oameni buni,caci nimeni nu este bun decât unul Dumnezeu,si aratati si imaginea corecta,concreta,din viata fiecaruia.Teoretic nu am nici un fel de dubii ca sunt aici oameni care au o intelegere efectiv impresionanta dar practica ma intereseaza.Nu va faceti griji,nu va cer o lipsa de smerenie,ci doar aratarea coordonatelor corecte,concrete,din viata fiecaruia.Daca totusi este prea personala intrebarea atunci raminem cu prima ei parte,care o determina si pe a doua: cum se manifesta in viata dvs,a fiecaruia de aici, dragostea pentru Dumnezeu.

Doamne ajuta!+

La mine dragostea de Dumnezeu se manifesta prin rugaciunea de a-i iubi mai mult pe oameni si a iesi cat mai mult din egoismul propriu. Cum sa ii iubesc? Sunt multe de spus. De exemplu incepand cu renuntarea la a-i mai judeca. Este extrem de greu, cine incepe sa se roage sa renunte la judecata isi da seama dintr-o data cat de mult judeca fara sa isi dea macar seama. Si nimeni nu renunta la a judeca semenul daca nu isi propune sa o faca. Si de ce si-ar propune cineva acest lucru? Nu-i sanatos sa judecam? Ei aici intervine iubirea, si cine se roaga sa il poata iubi pe aproapele din iubire de Dumnezeu intelege ca judecata este o bariera imensa in calea iubirii, de aceea oricat ne-ar putea noua parea sanatoasa, in realitate este paguboasa atat pentru cel care judeca cat si pentru cel ce este judecat. Nu degeaba Domnul a spus: nu judeca si nu vei fi judecat, pentru ca singurii care nu vor fi judecati sunt cei ce au atins desavarsirea in iubire. Incercati macar pentru o zi sa nu judecati pe nimeni ci sa va rugati pentru cei pe care ati fi vrut sa-i judecati, sa va rugati sa ii puteti iubi cu iubirea ce o are Dumnezeu pentru ei, si la sfarsitul zilei sa va cercetati sa vedeti daca ati reusit. Cred ca este challenge-ul cel mai dificil pe care mi l-am dat vreodata. Dupa ce ati incercat o zi, incercati apoi doua zile, apoi trei etc., si dupa o saptamana de incercari si esecuri garantate, cercetati-va daca simtiti mai multa iubire pentru cei pe care v-ati ferit sa ii mai judecati si pentru care ati preferat sa va rugati sa ii iubiti cu iubirea desavarsita a lui Dumnezeu in locul judecatii. Si continuati asa macar cateva luni. Daca ati facut acest exercitiu din iubire de Dumnezeu, o sa vedeti ce raspuns surprinzator o sa aveti la cercetarea proprie. Si o sa vedeti si ce fapte concrete vor decurge apoi in viata dvs. ...