Am gasit doua articole foarte bune pe aceasta tema:
,,Masura desavarsirii omului se cunoaste dupa masura smereniei sale. Ma vad cat de bolnav, gol, si ticalos sunt dar cu Dumnezeu smerindu-ma vad cat de mult ma ajuta. El imi da putere sa ma abtin de la manie, El imi da posibilitatea de a arata marinimie si de a ierta pe cel care nu l-as fi iertat in veac, vad ca Dumnezeu ma ajuta si nu eu.
Cred ca pentru zilele care le traim, intelegerea acestor adevaruri este mai mult decat suficienta, atunci cand vorbim de viata duhovniceasca. Nu pot, si ma jenez sa vorbesc la anii mei despre anumite stari duhovnicesti. Cat de important este dobandirea lor o vedem la Sfintii parinti. Atunci cand Sfantul Antonie cel Mare a fost trimis la un cizmar pentru invatatura, ce a dobandit el ? - Ceva pentru care a multumit si laudat pe Dumnezeu. Sfantul Antonie l-a intrebat: Ce faci ? Cizmarul aproape lesinat de emotie a marturisit :
parinte nu fac nimic eu doar una stiu si vad toti acestia se vor mantui, Doamne numai eu, nu. Sfantul Antonie s-a cutremurat de raspunsul cizmarului si a multumit lui Dumnezeu pentru aceasta, desi era vazator cu duhul si facator de minuni a plecat in pustie profund invatat ce inseamna smerenia.
Sfantul Macarie Egipteanul a fost trimis la doua femei maritate care i-au marturisit: Crede-ne pe noi, Sfinte Parinte, ca nici in noaptea trecuta de patul barbatilor nostri n-am fost libere, deci, ce fel de lucruri cauti de la noi ? Noi nici un fel de rudenie intre noi nu aveam si s-a intamplat ca s-au insotit cu noi doi frati si, cu dansii, cincisprezece ani petrecand in aceeasi casa, nici un cuvant rau sau spurcat n-am zis una catre alta, nici nu ne-am sfadit candva, ci in pace pana acum vietuim. Si ne sfatuiam cu un gand, ca, lasand pe sotii cei trupesti, sa mergem in ceata sfintelor fecioare, celor ce slujesc lui Dumnezeu, dar n-am putut sa-i induplecam pe barbatii nostri, ca sa ne lase pe noi, macar ca foarte cu multe lacrimi si rugaminti i-am rugat pe dansii. Drept aceea, necastigandu-ne dorirea, am pus asezamant intre Dumnezeu si intre noi ca nici un fel de cuvant nesocotit sa nu zicem pana la moartea noastra. Acestea, auzindu-le, Sfantul Macarie a zis: "Cu adevarat, nici fecioare, nici maritate, nici monah, nici mirean, ci hotararea cea buna o cauta Dumnezeu, primind-o pe ea ca pe insasi fapta, si fiecaruia, dupa alegerea cea de buna voie, ii da pe Duhul Sfant, Cel ce indrepteaza viata tuturor celor ce vor sa se mantuiasca". Deci, sa ne hotaram ce viata vrem sa ducem."
Sursa:
http://www.crestinortodox.ro/diverse...ie-128779.html
,,În timpul vieții, Sfântul Antonie nu a fost cruțat de cel viclean. Odată, acesta i-a spus:
- Antonie, altul ca tine nu există. Ești cel mai sfânt de pe pământ.
Sfântul însă nu s-a lăsat înșelat și l-a gonit îndată. A auzit apoi un glas de la Dumnezeu:
- Vrei să vezi cine este cel mai sfânt? Mergi jos în Alexandria și acolo îl vei afla pe omul acela.
Și astfel coborî sfântul în Alexandria. Și după ce trecu de centrul cetății și de locurile mărginașe, ajunge la un subsol.
- Aici, îi spuse îngerul Domnului, locuiește cel mai sfânt om din lume.
Când intră, Sfântul Antonie văzu un cizmar și îl întrebă:
- Tu ce faci aici? Cum viețuiești?
- Mă trezesc dimineața și îmi fac cruce. Îmi chem femeia și copiii, facem rugăciune și citim Evanghelia. Apoi vin aici la cizmărie și muncesc. Din tot ce scot, dau și la unul mai sărac. Plâng pentru păcatele mele și cer mila lui Dumnezeu.
- Nu faci nimic altceva?
- Nimic altceva.
Și Sfântul Antonie se minună tare de lucrarea acestui cizmar și mulțumi lui Dumnezeu că l-a învrednicit să vadă acestea."
Sursa:
http://www.ziarullumina.ro/articole;...lexandria.html
Pe aceeasi tema:
http://ortodoxia.md/articole-si-publ...rde?format=pdf