Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
Dreapta credinta se reduce oare la un sir de propozitii adevarate (dupa mintea credinciosilor) sau false (dupa opinia altora)?
Este credinta dreapta un sir de propozitii logice (acestea din urma fiind afirmatii falsificabile, adica unele care primesc valoarea de adevar: Fals ori Adevarat)?
Mai degraba, credinta nu are de-a face cu logica, fiind cu totul diferita de logica omeneasca, de care insa e drept ca uneori se serveste precum mesterul de un instrument oarecare. O expunere a credintei de la semen la semen foloseste fireste si logica, macar in unele dezbateri, insa nu se poticneste in aceasta. Nu se rezuma la ea.
|
E foarte adevarat ce spui, credinta, invatatura, nu se bazeaza pe logica, mai ales pe logica oamenilor. Dar se bazeaza pe ceva, pe Revelatia primita de la Domnul.
Totusi, chiar tu spui ceva in sensul asta in prima parte: ca logica ta si rationamentul tau iti spun ca dreapta credinta nu se reduce la un sir de propozitii adevarate sau false, credinta nu are de-a face cu logica (cred ca te-ai referit la ratiune), etc.
Gandirea noastra ortodoxa este aceasta: Biserica spune, sfintii spun, nu logica noastra.
Am vazut ca e o oarecare neintelegere pe care o au mai multi credinciosi in privinta cuvantului "credinta". Credinta are stransa legatura cu adevarul revelat, deci cu acel set de invataturi scrise, care mai intai se adreseaza ratiunii. Adica sunt dogmele si invatatura Bisericii. De aceea spunem de credinta, har si fapte. Dar cred ca mai are si un sens general, referindu-se la toate acestea trei, cred ca acest sens l-ai avut in vedere in mesajul tau.
Dreapta credinta se refera in general la invatatura de credinta ortodoxa, deci dogmele si invatatura revelata din Sfanta Traditie si Sfanta Scriptura. Fiecare om are o credinta, poate sa nu fue credincios, tot ceea ce crede el intra in categoria aceasta (de exemplu ca pamantul e rotund, ca leul are coada, etc.). Pentru un crestin faptul ca el crede in Iisus si in Sfanta Treime face parte din credinta.
In ortodoxie este o imbinare intre ratiune si simtire. In apus s-a ajuns la a pune accent pe ratiune, ajungandu-se si la materialism, ateist. In orient se pune mai mult accent pe simtire, ajungandu-se la idolatrie. Niciuna din aceste extreme nu este buna si nu are legatura cu ortodoxia. Protestantii liberali au pus accetul mai mult pe simtire fara invatatura si au dat aceste conceptii in ecumenism.