[AlinB]

1. Totusi de ce eviti sa spui de cate zile e vorba efectiv, traite impreuna (nu la distanta) ?

2. Orice copil stie sa planga cand ceva nu merge cum vrea.
Daca ai nevoie de copii, casatoreste-te si fa-ti cati vrei.

Dar mai intai, iti trebuie un barbat.

Un barbat cand isi doreste ceva, se da peste cap sa obtina.
Cand are ceva la care tine, nu lasa din mana.

Cateodata poate face si promisiuni exagerate care nu le poate tine, dar se zbate ca sa obtina ce vrea, sau in cazul asta, sa pastreze ce are.

Daca nu o face, poate ca efectiv e un neputincios, caz in care chiar ti-a facut un bine, fii recunoascatoare dar nu plangand ca si cand lucrurile ar sta cu totul altfel, el fiind barbatul perfect si relatia a fost distrusa dintr-un accident.

Dar din pacate, in ziua de azi, atat femeia cat si barbatul se gandesc mai putin la casatorie si mai degraba la ceea ce pot obtine de la celalalt la nivel sentimental/romantic.
In felul acesta, asteparile fata de celalalt sunt centrate in jurul unor trasaturi fizice si de caracter care prea putin se intersecteaza cu ideea de familie.

Si de aici tragediile..o relatie aparent functionala ajunge in pragul dezastrului dupa proba timpului sau cea a casatoriei, cand relatia nu mai este o joaca sau doar placere.

3. Te astepti abia la cateva luni de la despartire sa gasesti altceva la fel de entuziasmant ca o iluzie?
N-ai sa gasesti.
De altfel, relatiile care demareaza atat de repede dupa o relatie incheiata atat de tragic (si nitel cam patetic) au sanse mari de esec.

Ia o pauza, lasa trecutul sa fie trecut, mai umbla pe la starea duhovniceasca (pentru ca pe undeva este si o doza de pacatoasa idolatrie) si pe urma cauta/ceri/asteapta o alta relatie, mai fericita.