Citat:
În prealabil postat de Ellena501
Ce mult ma bucur de existenta acestei discutii !
Eu cred ca mintea e greu de controlat. Si peste tot gasesc sfaturi de genul : " eliberati-va mintea de griji in timpul rugaciunii ! " Dar cum ??????? Pur si simplu sa nu am griji ? Sa le omor ptr cateva minute cat dureaza rugaciunea ? Si ce ma fac ? Ca aceste griji de fapt sunt spaime !!! Trebuie sa devin "nesimtita" in timpul rugaciunii ? Sa ma concentrez doar asupra a ceea ce citesc si asupra Celui care ma asculta ?
Ma gandesc in felul urmator. Cand devin ingrozita imediat ma gandesc ca numai Dumnezeu ma poate linisti. Deci trebuie sa ma rog. Si iata ca ajung sa incep . Dar in timp ce ma rog , nu ca sunt cuprinsa de griji, sunt torturata de gandurile groazei mele. Ce sa le fac ? Sa intru intr-un rol anume ? Cum se poate asa ceva ? Ar insemna sa fiu ipocrita in timpul rugaciunii.
|
Ellena, asa patesc si eu. Imi zboara gandul la cate si mai cate. Daca zic rugaciunile din memorie si privesc la geam, de ex, vad ca geamul e cam prafuit sau perdeaua nu sta drept. Daca privesc in jos, la covor, vad o frimitura de ceva... Daca inchid ochii, e mai rau, ori ma apuca somnul, ori sunt furata de ganduri zburatacite...
Am spus asta la duhovnic si mi-a zis sa citesc rugaciunile. Cu voce tare, sa ma aud ce zic.Sa sti ca asa sunt mai atenta, ma pot concentra...
Daca ai un duhovnic spune-i si tu, cum sa faci ca poate metodele noastre nu ti se potivesc.
Sa te ajute Dumnezeu la rugaciune si sa ti le primeasca!