Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
Pe de alta parte, atunci cand ne tinem la statornica nemultumire, cand suntem atat de preocupati de harul altui crestin, al unui preot sau al unui episcop, cand suntem prea dezamagiti sau obositi de propria lucrare a despatimirii s.a.m.d., fireste ca in acest caz nu mai zarim nimic decat propria poticnire pe care, vai, o proiectam asupra celorlalti.
Cu totii avem de infruntat aceasta mare ispita.
Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa ne concentram pe linistirea noastra, mai intai, pentru a putea sa reincepem lucrarea frumoasei pocainte. AMIN+
|
Nu contest cele spuse de tine. Dar, intorcandu-ne la cele doua exemple pe care le-am enuntat mai sus. Asa este ca o credinta adevarata, naste si trairi mai sfinte? Asa este ca primind invatatura de la un preot vrednic, ma voi rezuma la judecata de sine? Ma mira faptul ca un om cu specializarea si calificarea ta, inca nu a reusit sa inteleaga ca eu nu judec pe nici un frate al meu, crestin ortodox. Ci numai dau in vileag si aloc tonul potrivit pentru faptele celor ce se imbraca precum sfintii apostoli si procedeaza precum prigonitorii Bisericii. Ei, marturisind minciuni, graiesc despre Hristos si despre credinta cea adevarata ca si cum ar avea-o. Si prin faptele lor de sminteala, smulg din sanul Bisericii si pe ultimii crestini care au mai ramas.
Stii bine care este credinta mea despre ingerii cei cazuti. Nu am sa o reiau pentru ca nu caut sa tulbur pe nimeni. Pe mine, cat timp ma foloseste voi ramane in ea. Totusi am sa enunt predania populara.
Diavolul este batran si viclean. Pe crestinul pravoslvanic nu nadajduieste ca-l va surpa numai prin isipitire trupeasca. Lupta trupului este doar o pregatire a terenului, o slabire a psihicului spre deznadajduire. Apoi ridica armatele de prooroci mincinosi. Pe ighemoni i-a pus l-a pastrare caci stie ca mai multa mantuire a pricinuit. Proorocii mincinosi sunt mreaja intinsa in capturarea crestinilor.
Dar cum sa-i faca pe berbecuti si pe mioare sa paraseasca turma? Cum altfel decat prin sminteala? Sminteala este punctul cel slab al crestinului, iar pentru aceasta uneltire suprema, diavolul si-a trimis ucenicii mai intati ca simplii crestini ce veneau la biserica pentru a aduce ispite. Apoi si-a imbracat ucenicii in preoti, apoi in arhierei, iar la vremea de pe urma, in patriarhi. Astfel si-a creat o sinagoga a satanei, ce functioneaza sub aceleasi vesminte, rostesc aceleasi cuvinte ale predaniei, dar intentia este alta. Si daca intentia este alta si trairea si duhul sunt altele. Numai prin aceasta putem sa recunoastem Biserica de biserici.
Cat despre faptul ca eu nu sunt cum ar trebui sa fiu, cum imi doresc sa fiu, ma face sa ma intreb iar cui slujesc eu de fapt? Sfinteniei, in nici un caz! Macar dreptei credinte, prin marturisirea milelor celor bogate ale Celui ce isi asteapta fiul risipitor. Fara sa fim impacati unii cu altii, nu putem sa najduim in impacarea cu Tatal. Defaimandu-i pe cei ce nu au cunoscut adevarul si nici pe Hristos, nu slujim in nedejde de impacare ci ne facem ultele dezbinarii. Singura impacare mantuitoare este cea a iubirii intru Hristos, nu a corectitudinii politice, dar nici a inrobirii si exploatarii celorlalti cu Evanghelia la subsuoara. Hristos a venit sa porpuna, nu sa impuna. In acelasi Duh trebuie sa fie si marturisirea ortodoxa, caci orice alt duh este duh al veacului acestuia.
Oare m-am facut lamurit? Oare s-a inteles de data asta pe cine acuz si pe Cine marturisec? Oare s-au dumirit fratii ca pricina tulburarii mele nu este neputinta in vreme de ispita, ci nadejdea cea vicleana si talhareasca?