Citat:
În prealabil postat de centesimusseptimus
Practica curentă în timpul apostolilor era botezul adulților, făcut la cerere, în urma propovăduirii Cuvântului și în urma credinței (chiar și a faptelor) candidatului la botez. Acesta depunea chiar mărturie prin acest botez. Cam asta spun toate exemplele de botez din Noul Testament. Dacă ai alte exemple (de prunci botezați, ori de maturi botezați în absenta credinței ori a mărturisirii) biblice, te rog să le aduci.
|
deci sa inteleg ca botezul fara credinta nu are valoare. De ce totusi acest principiu (al celor ce boteaza doar dupa credinta) pe care il sustineti cu atita tarie e incalcat tot de aceia care sustin acet pricipiu?
De exemplu: un om vine la Biserica si el spune ca crede si dupa credinta e botezat, apoi omul se intorce din nou in lume si isi reia viata dinainte fara ca el sa fi fost mantuit. Daca se intorce din nou in Biserica si crede din nou si recunoaste ca prima lui intorcere nu a fost autentica de ce un astfel de om dupa acest principiu nu mai este botezat inca o data? Pentru ca prima lui credinta nu a fost autentica, si pe acest principiu al vostru (botez fara credinta si marturie=ZERO) nu ar trebui sa fie botezat inca o data?