Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Pe undeva aveti dreptate. Multi medici de familie s-au obisnuit cu rolul de furnizori de bilete de trimitere. Numai ca ei au capatat acest obicei de la pacienti. Asa cum romanca fudula nu suporta cursuri tinute de moase, nici nu vrea sa fie asistata de rezident, lucru pe care l-ati prezentat in postarea precedenta ca o mare nenorocire, ci vrea sa fie asistata de un acad prof univ, asa cum romanul fudul nu merge la preotul de tara sa se insoare ori sa_i fie duhovnic, ci cauta macar vreun arhimandrit sa-l duhovniceasca daca nu cumva pe Patriarhul sa-l casatoreasca, tot asa pacientul roman vine la doctorul de familie cu o singura idee in cap: sa-i de un bilet de trimitere. Cu timpul, tot facand numai chestia asta, insusi medicul de familie se poate imbolnavi de deprofesionalizare si isi sfarseste cariera asa cum a inceput-o: da bilete de trimitere, de asta data fiindca nu mai poate altfel.
|
Mie personal, mi-ar conveni sa am de-a face doar cu medicul de familie, care fireste sa fie o persoana in care pot avea incredere. Nu ma incanta spitalele, nici sa am de-a face cu persoane necunoscute, indiferent de ce titluri sunt pe stampila lor.
In privinta rezidentilor, ca si a medicilor pe care nu ii stii ce hram poarta am o retinere care nu e legata de lipsa titlurilor, ci de profesionalism. Nu as avea absolut nimic impotriva sa nasc cu rezidentul doctorului meu, daca stiu ca a fost bine instruit si nu o sa se foloseasca de mine si de copilul meu ca de material didactic, ceea ce, din pacate, se intampla din plin cu pacientii "ai nimanui". Pana sa ajungi un chirurg bun, trebuie sa exersezi, mai si gresesti... in fine, asta e relativ scuzabil si "se intampla si la case mai mari", dar daca are vreo lucrare de pregatit si are nevoie de un numar de cazuri de prezentat... ce ma fac eu, daca el alege sa faca teste pe mine si copilul meu (ma refer la administrare de anumite medicamente, la a ma tine fortat la monitor sa stau nemiscata pe spate in pozitia care amplifica la nesfarsit o durere si asa infernala, daca grabeste sau amana expulzia, taie sau nu taie, alege cezariana (ca nu mai termini odata si pierde si repriza a doua din meciul de la tv), etc, etc, etc. Cand nasti e destul de greu sa fii tare si sa te impui, esti la mana lor si ei stiu si profita din plin de asta.
Acesta este singurul motiv pentru care sustin ca trebuie sa ai doctorul tau, pe care sa-l cunosti cat se poate de bine, ca sa nu-si bata joc de tine la nastere. El poate fi si un rezident, important este sa fie un doctor de incredere, care sa te respecte. Nu este vorba de fuduluie, ci de siguranta. Am nascut de 4 ori, am vazut destule cat am fost in spital, cunosc o multime de intamplari ale altor mame... inca nu am o idee clara ce poate o femeie din Romania sa faca sa nasca in siguranta si fara suferinta suplimentara... Din glumele de pe forumuri pentru mame: sa nasca fie in Ungaria, fie in Turcia, dupa cum e mai aproape.
Din experienta proprie ca argument pentru ce am sustinut mai sus: a 3-a mea nastere, cea care a fost cea mai naturala... A fost o nastere pe cat de dureroasa, pe atat de rapida si asa am dat peste cap planul doctoritei pentru ca ea nu isi terminase inghetata la care fusese invitata de o colega de garda... a trebuit sa vina in fuga la mine si nu prea i-a priit. Dupa ce am nascut, am auzit ca cerea mialgin ca sa imi coasa epiziotomia. Am rugat-o sa nu imi faca mialgin pentru ca ma simt rau cand ma trezesc dupa el si ii mai face rau si copilului... aiurea, mi-a zis sa tac din gura ca stie ea ce face... cand m-am trezit din amorteala, tot pe masa de nasteri, am inteles de ce era atat de necesar mialginul.... ma cosea moasa!!!!!! Doctorita trebuia sa scape de mine ca i se topea inghetata...