Continuare, cap. XII
Naștere fără dureri
Întru dureri vei naște copii (Facerea, 3,16), a auzit Eva după ce păcătuise.
Va naște în dureri, adică durerile reprezintă toată încercarea și chinul pe care-l simte femeia atunci când naște,
aceasta fiind o epitimie primită de Eva de la Dumnezeu pentru păcatul ei (Sf. Ioan Hrisostom, Omilia XII la Facerea)
Însă Maica Domnului L-a născut pe Hristos fără dureri, precum a zis Proorocul Isaia:
înainte de a simți chinul ea a născut un Fiu (Isaia 66,7).
Întru curăție
Fecioara a născut pe Hristos fără stricăciune. Îl naște și întru curăție, fără sânge.
Noi mărturisim că dumnezeiasca naștere cea din Fecioară a fost fără lăuzie.
Icoana nașterii lui Hristos redă pe deplin caracterul suprafiresc al nașterii din Maica Domnului.
În icoană, nu se prezintă Maica Domnului ca o lăuză, nici epuizată, nici întinsă,
ci îngenuncheată (icoană autentic ortodoxă),
ca și cum n-ar fi născut, ca și cum s-ar ruga, ca și cum s-ar închina Pruncului ei.
Și cum arată icoana?
Nu doar că se închină, ci se închină Pruncului din peșteră, ea stînd în afara peșterii unde este Pruncul,
căci nu a născut un om ci pe Dumnezeu-Omul și nu era nevoie de grija ei,
și de aceea atunci când Îl ține în brațele sale nu Îl ține cu ambele mâini, ci doar cu o mână;
deoarece Îl ține în mâna sa pe Domnul Cel Atotstăpânitor, Care ține toate.
"Bucură-te, ceea ce ai hrănit pe Hrănitorul a toate!"
(Condacul I din Acatistul Bunei Vestiri)
|