Citat:
În prealabil postat de t4ilgunn3r
In cazul particular al chestiunii "cum a aparut mintea, inteligenta" putem rationa ca aceasta e opera unui creator, Dumnezeu, daca presupunem ca a fost facuta cu scopul de a cunoaste adevarul. Dupa parerea mea, presupunerea sau premisa existentei unui scop ne face sa gandim la cineva (o persoana) care a avut acel scop, care cam seamana cu concluzia noastra. Singurul lucru aflat "cu ajutorul ratiunii" este ca persoana care a creeat mintea noastra in scopul cunoasterii adevarului e chiar Dumnezeu. Asta inseamna rationament circular.
|
Nu este vorba de a rationa, este vorba de bazele ratiunii. "Mintea mea este o unealta creata cu scopul de a afla adevarul" - este o premiza care urmeaza la "Cuget deci exist ". Pentru ca "Cuget deci exist " nu inseamna neaparat ca pot afla adevarul. Deci daca mintea ta e o unealta creata pentru a te ajuta sa afli adevarul, asta va sta la baza ratiunii. De aici incolo poti incepe sa pui intrebari si sa cauti raspunsul, si sa te confrunti cu ceilalti, pentru ca fiecare are o unealta la fel ca a ta, construita pentru a afla adevarul.
In cazul al doilea tu accepti din start intamplarea sau sansa ca fiind originea mintii. Si pentru ca acolo nu este nici o baza pentru ratiune afirmi mai mult, ca ai descoperit ca mintea a aparut asa folosindu-te de minte.Nu e nici un motiv sa crezi ca poti afla adevarul, si mai mult, nu e nici un motiv sa crezi ca prin contradictie poti afla adevarul pentru ca si mintea celorlalti a aparut tot ca urmare a intamplarii.