Citat:
În prealabil postat de Nastya
1. De ce nu scrieti corect numele tarii noastre(poate si a dvs.) România si numele poporului nostru (si al dvs.?): român?
Este de neconceput sa scrieti in continuare „Rumânia” si „rumân”. Este o lipsa de respect pentru România si pentru poporul român. Intr-o alta parte a lumii ati fi fost de mult sanctionat pentru un astfel de limbaj si pentru lipsa de respect de care dati dovada.
I. Atitudinea dvs. este jignitoare refuzand sa scrieti corect numele României si numele poporului român, folosind in continuare termenul ”Rumânia” pentru tara si „rumân” pentru popor. Nu este o jignire adusa unei persoane (chiar si o astfel de atitudine este grava) este o jignire adusa si unei tari si unui neam.
|
Îmi cer iertare dacă o interpretați ca pe o jignire la adresa românilor. Știți cum se zice: "unde dai și unde crapă".
Chiar dacă nu de foarte mult timp românii își spun români iar țării România, acesta nu este un lucru universal valabil în istoria românilor. Pe vremuri, cu câteva secole în urmă,
înșiși românii se numeau ei pe ei înșiși cu numele de rumâni; din punct de vedere istoric aceasta este denumirea veche a românilor, chiar dacă ea era asociată în special cu o anumită clasă socială în Țara Românească.
Schimbarea din rumâni în români a venit mai târziu, ea nu caracterizează modul originar în care înșiși românii se identificau, și a fost făcută încercând să se sugereze trimiterea la Roma, Imperiul Roman, romanitate, latinitate. Doar că românii deși sunt într-adevăr strănepoți și ai unor romani, nu prea au mare legătură cu Roma; cu Roma, din punct de vedere biologic, mai mare legătură au italienii, nu românii.
Și ca să procedez și eu cum faceți dumneavoastră, o să aduc și eu citate ca să vedeți că am dreptate și că nu doar că nu am avut vreo intenție jignitoare față de neamul și națiunea din care fac parte ori față de țara în care trăiesc și căreia i-am mai și jurat credință și apărare ca militar, dar nici nu am adus din punct de vedere științific istoric vreo jignire poporului din care fac parte:
„Așa și
neamul acésta, de carele scriem, al țărâlor acestora, numele vechiŭ și mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, și cât au trăit [...] tot acest nume au ținut și țin pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu
țara sa rumânească, ca și românii cei din Ardeal. [...] Și așa ieste acestor țări și țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești numele cel direptŭ de moșie, ieste rumân, cum să răspundŭ și acum toți acéia din Țările Ungurești lăcuitori și munténii țara lor și scriu și răspundŭ cu graiul: Țara Românească.” (Miron Costin)
În istorie, până în sec. XIX, Românii au deținut endonimul de rumâni (termen istoric învechit) și exonimul de vlahi, olahi sau valahi (care în limbile popoarelor înconjurătoare însemna români : în Bulgaria, precum și în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia,[37] Macedonia și Cehia,[38] exonimul acesta este utilizat încă astăzi).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni
Rumân era termenul folosit în trecut pentru țăranul neliber din Țara Românească ce avea statutul de șerb, clăcaș, în timp ce în Moldova era folosit cuvântul vecin[1], iar în Transilvania pentru că erau de mai multe categorii li se spunea iobagi și slugi. Aceștia depindeau de un stăpân care putea să fie domnul, un boier sau o mănăstire și locuiau pe moșia stăpânului, formând sate domnești boierești sau mănăstirești[2].
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rum%C3%...ocial%C4%83%29
Inclusiv în limbile străine veți întâlni în numele dat poporului nostru folosit u și nu o: de multe ori veți vedea în engleză scris și pronunțat rumanians, iar în franceză roumains și Roumanie (iar ou se pronunță u), în germană rumanien.
Cu această ocazie am și argumentat de ce preferam și prefer acea terminologie mai veche și îmi cer încă o dată scuze pentru că nu am avut nici o intenție de jigni vreun român sau vreo româncă prin folosirea acelui termen vechi.
Citat:
În prealabil postat de Nastya
3. De ce folositi un ton total lipsit de respect: << "mult- și bine-credincioșii" "ortodocși", „frecventatori fideli ai fumului de cădelniță și ai ipocritului sărutat de icoane (căci în cam atâta le stă lor "creștinarea")>>si altele asemenea?
4. Conform Regulamentului Forumului Crestin Ortodox:
- <<Comunitatea CrestinOrtodox.ro nu este un loc pentru insulte si jigniri
Discutiile ce au ca tema barfa, cat si cele menite sa produca scandal, discriminare si afectarea integritatii unei persoane/institutii, sunt interzise.>>(pct.7)
- <<Nu acceptam sa fie denigrata credinta ortodoxa.(pct.12)
http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=3
|
Îmi cer iertare din nou, chiar nu aveam în intenție să denigrez credința creștină ortodoxă, dar referitor la bârfe, etc, să îmi fie cu iertare dar când văd câte se întâmplă în jur sub masca și acoperirea credinței pe care unii și-o trâmbițează ca ortodoxă, mă mai scapă gura, chiar și în post. Știți, este destul de greu când ai o anumită înțelegere și o anumită sensibilitate să vezi, să suporți și să tolerezi, chiar și numai la nivel de limbaj, atâta stricăciune câtă are loc sub masca pe care unii și-o folosesc ca ortodocși.
Dar nu știu dacă dumneavoastră sunteți cea mai în măsură să îmi faceți o astfel de critică ziditoare, când îmi aduc aminte cum puneați pe spatele ortodocșilor, cred că tot la subiectul Habemus papam, atâta și atâtea lucruri, avorturi, tot felul de nelegiuiri, etc, vă aduceți dumneavoastră aminte ca să nu mă apuc eu să vă aduc aminte.
Citat:
În prealabil postat de Nastya
II. Cinstirea Sfintelor Icoane face parte din in Credinta ortodoxa.
Daca in credinta dvs. nu sunt cinstite Sfintele Icoane corect ar fi sa va abtineti de la comentarii nepotrivite si necivilizate care pot fi considerate ca denigratoare pentru credinta ortodoxa.
|
Sunt de acord cu dumneavoastră. Nu aveam intenție de a denigra sau de a induce vreo denigrare cinstirii sfintelor icoane, ci critica mea era îndreptată în cu totul altă direcție, anume împotriva formalismului religios al acelor fățarnici care de ochii lumii se prefac ca fiind și creștini și ortodocși, dar când vine vorba despre aplicarea concretă a moralei creștine în opțiunile vieții nu se dau înapoi de la a fura, a plagia, a fura la cântar în feluri și chipuri, a face corupție, a ucide, chiar și numai la nivel sufletesc ori duhovnicesc, etc etc etc. Acum poate înțelegeți și cine sunt bisericarii, sau măcar o parte largă dintre ei.