Frate Daniel, îmi repugnă la fel ca și ție gândul de a omorî pe cineva, în orice circumstanțe. Însă la problema de față Biserica a răspuns, binecuvântând războiul de apărare. Chiar ea te trimite la luptă ca să-ți aperi neamul și credința.

Sunt de acord că orice ucidere nu are cum să fie pe placul lui Dumnezeu, Cel care dă viață tuturor, și că aici o acceptăm pentru a împiedica să se întâmple un rău și mai mare.

Putem gândi și așa: Există o gradație a păcatelor? Consider că da. Ce este mai grav: să ucizi apărând niște copii nevinovați (sau orice persoană care nu se poate apăra) sau să ucizi vrând să cotropești, să stăpânești, să siluiești? Întrebarea este, evident, retorică.

Deci dacă îl iubești pe vrăjmaș, nu este mai bine și pentru el să-l împiedici, fie și prin moarte, să facă niște păcate așa de mari? Păcatul tău va fi, oricum, mai mic.