Impotriva razboaielor si uciderilor

Frate Daniel, îmi repugnă la fel ca și ție gândul de a omorî pe cineva, în orice circumstanțe. Însă la problema de față Biserica a răspuns, binecuvântând războiul de apărare. Chiar ea te trimite la luptă ca să-ți aperi neamul și credința.

Sunt de acord că orice ucidere nu are cum să fie pe placul lui Dumnezeu, Cel care dă viață tuturor, și că aici o acceptăm pentru a împiedica să se întâmple un rău și mai mare.

Putem gândi și așa: Există o gradație a păcatelor? Consider că da. Ce este mai grav: să ucizi apărând niște copii nevinovați (sau orice persoană care nu se poate apăra) sau să ucizi vrând să cotropești, să stăpânești, să siluiești? Întrebarea este, evident, retorică.

Deci dacă îl iubești pe vrăjmaș, nu este mai bine și pentru el să-l împiedici, fie și prin moarte, să facă niște păcate așa de mari? Păcatul tău va fi, oricum, mai mic.

[Parascheva16]

Nici Imnul Romaniei nu e crestinesc? Cum indeamna la crima Imnul Romaniei?
Sa inteleg ca nu il canti nici macar de 1 Decembrie?

Imnul vechi, Tricolorul (cel original scris de Porumbescu, nu cel modificat de comunisti) e bun?

Sa inteleg ca nici sa fi patriot nu e bine, caci asta implica iubirea de neam,pamant si apararea patriei.

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de Parascheva16

Nici Imnul Romaniei nu e crestinesc? Cum indeamna la crima Imnul Romaniei?
Sa inteleg ca nu il canti nici macar de 1 Decembrie?

Imnul vechi, Tricolorul (cel original scris de Porumbescu, nu cel modificat de comunisti) e bun?

Sa inteleg ca nici sa fi patriot nu e bine, caci asta implica iubirea de neam,pamant si apararea patriei.

Doamne ajută.

Nu, imnul Romîniei nu e creştinesc. Cum îndemană la crimă şi ucidere? Citeşte-l şi-ai să vezi. Şi la blesteme, cum am spus, îndemnă, imnul Romîniei. Să nu fie.
Nu, nu îl cînt niciodată, nici de 1 decembrie, niciodată. E împotriva creştinismului, împotriva Sfintelor Scripturi, împotriva lui Dumnezeu, de ce să mă lepăd de Dumnezeu cîntînd demonilor ce învaţă la ucidere? Doamne fereşte de aşa ceva. Să nu fie.

Nu, nici tricolorul lui porumbescu, nu e bun. Aminteşte de multe crime săvîrşite înainte, deşi nu o chemare la ucideri, nu are nici o legătură cu creştinismul, aminteşte de noua ordine mondială şi de o nunaţă de ateism, spunînd că vrea să pună pe mormîntul său tricolorul, în loc să pună Sfînta Cruce.

Patriot, să fii pînă acolo cînd eşti nevoit să ucizi alt om, sub indiferent ce motive. Şi mergem mai adînc.
Patriot să fi pînă acolo cînd ţi se cere să încalci orice poruncă a lui Dumnezeu.

Da, iubeşte neamul, pămîntul, patria, iubeşte tot. Tot şi toate. Dar cînd ţi se cere să ucizi un alt om pentru orice, bijuterii, pămînt, ţară, cultură, neam, strămoşi, viitor, etc., atunci, nu mai iubi nimic. Nu pentru a nu mai iubi cu adevărat, ci pentru că iubeşti mult toate. Şi pentru că nu încalci porunca lui Dumnezeu Treime.

Fi patriot, fi naţionalilst, fi legionar, fi mason, fi deputat, fi senator, fi măturător de stradă, fi bucătar, fi şofer, fi astronaut, fi chimist, fi om de ştiinţă, fi actor, fi mamă, fi tată, fi bunic, fi scriitor, fi poet, fi fizician, fi primar, fi orice vrei tu să fi, dar înaintea tuturor, înainte a orice şi oricine, înaintea oricărei întîmplări, oricărui eveniment, oricărei cerinţe, oricum ar fi ea, orice ar spune şi ar face oricine, oricînd, oriunde, FI CREŞTIN ! Cu tot ce înseamnă să fi creştin.

Bucurii.

@ Daniel Ortodox: „fii creștin, fii om, fii ce vrei tu” (nu te supăra, însă erau prea mulți de „fi”)

Ca să nu fiu nici eu consecvent cu ultimul meu mesaj, adaug citatul următor, preluat de aici:

In acest sens, Sfantul Atanasie cel Mare spune ca invatatura crestina opreste uciderile, dar atunci cand este vorba de apararea patriei, "a ucide pe vrajmas este si ingaduit si vrednic de lauda". De asemenea, Sfantul Vasile cel Mare zice ca uciderile de acest fel "nu le-au socotit Parintii nostri intre ucideri; mi se pare ca le dau iertare celor care lupta intru aparare, pentru cumintenie si pentru buna cinstire de Dumnezeu".

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de N.Priceputu

@ Daniel Ortodox: fii cretin, fii om, fii ce vrei tu (nu te supăra, însă erau prea muli de fi)

Ca să nu fiu nici eu consecvent cu ultimul meu mesaj, adaug citatul următor, preluat de aici:

Doamne ajută.

Frate drag, acela e un articol nici fără autor măcar, şi fără bibliografie, şi fără trimiteri la vreo carte sau pagină, nimic.

Nu vreau să cred nimic din ce este scris în articole de genul ăla, nici nu le citesc, mai ales cînd face referire că au spus nişte cuvinte îndoielnice pentru Învăţătura Creştină, căţiva Sfinţi consacraţi ai creştinismului. Articole de acel gen, pot foarte uşor să smintească.

Învăţătura creştină. Aia să o citeşti. Şi să te mîntuieşti.

Bucurii.

[antiecumenism]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.

.. fi mason, , fi orice vrei tu să fi, dar înaintea tuturor, înainte a orice şi oricine, înaintea oricărei întîmplări, oricărui eveniment, oricărei cerinţe, oricum ar fi ea, orice ar spune şi ar face oricine, oricînd, oriunde, FI CREŞTIN ! Cu tot ce înseamnă să fi creştin.

Bucurii.

-daca esti mason nu poti fii crestin si invers; tu ai citit vreodata :PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI- Actiunea diabolica a masoneriei ?

-ai citit Declaratie Oficială a Bisericii Greciei privind masoneria (1933)


STUDIU ASUPRA FRANCMASONERIEI: Scris de Î.P.S. NICOLAE al Ardealului

Citate celebre ale unor masoni sau evrei sionisti faimosi:

-In 1881, francmasonul belgian Flerie scria:
“Jos Răstignitul!… Împărăţia lui s-a sfârşit! Nu este nevoie de Dumnezeu!”

“Trebuie sa extirpăm lepra devorantă a creştinismului“, ţipa Gambeta

-Albert Pike ( 1809 – 1891 ), mason, gradul 33 ritul scotian ( rit pe care de fapt el l-a transformat dintr-o societate minuscula , la influenta enorma pe care o stim astazi ) a formulat dogma divinităţii lui lucifer în “Morals and Dogma” :
” Lucifer, Zeul Luminii, lupta împotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu “
„ Lucifer este purtătorul luminii. Nume straniu şi misterios al celui ce este Spiritul întunericului! Lucifer, fiul dimineţii! Este cel care aduce lumina şi în toată splendoarea sa intolerabilă orbeşte pe cei slabi sau sufletele egoiste. „
Despre francmasonerie Albert Pike sustinea in lucrarea sa “DOGMĂ ŞI RITUAL” ca: „ Francmasoneria are două doctrine, dintre care una este ascunsă, cunoaşterea sa fiind rezervată doar Maeştrilor…, iar cealaltă este publică… „

-In 1913 francmasonul Sicar de Plauson spunea:
“Este un război pe care trebuie să-l continuăm până la victorie sau până la moarte – e războiul împotriva duşmanilor de totdeauna ai francmasoneriei: toate dogmele, toate bisericile“.

-“Război de moarte creştinismului” răcnea Fr. Viviani.

-si tu zici ca putem sa fim si masoni si crestini ? esti in ratacire frate...

-Afurisania impotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului 1815)

„Prin urmare, spunem că, oricine fiind imbrăcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Inger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9)Deci, oricâti se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmează in mândria si rătăcirea lor, să fie afurisiti si dati anatemei de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinând si tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vânzătorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, până la sfârsitul vietii lor, nimic nu vor dobândi.Fie ca lucrările si mestesugurile lor să fie blestemate si să se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor stărui in răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urâcioasa lor erezie, si se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântati si iertati de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată si nedespărtită, Unul Dumnezeu in fiintă, si de către noi, smeritii Săi slujitori.”

(Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)

[cezar_ioan]

Aşadar vrei să fii sfânt. Slavă Domnului! Harul Duhului lucrează în tine.
Dar, precum bine ştim, de cum adastă Duhul peste noi, iaca şi vrăşmaşul! Unde vine lumina, iaca şi umbra! Unde ghiocelul, iaca şi buretele! Îndată ne îmboldeşte în rătăciri, cu meşteşugul lui, vicleanul meşter al răutăţii, sulemenitorul şi îmbârligătorul cel dintâi. De la-nceput mult urâtorul de oameni...

Păi bine, Daniel, aşa ai făcut tu când erai mucos de ţâţă? Ai fugit înainte să mergi de-a buşilea? Ai scris ode înainte să buchiseşti liniuţe şi bastonaşe?
Tu vrei să fii sfânt înainte de a fi om?
Vrei să fii sfânt înainte de a fi mai întâi om român?
Vrei să fii sfânt, înainte să fii om, român, creştin?

Ce uşor ar fi aşa... ce uşor... Şi cât de nefiresc, de necreştin, cât de lipsit de măreţie, cât de înşelător, cât de meschin, în fond, câtă micime.
Iată însă firescul şi sfinţitorul drum: înainte de a fi sfânt, tu eşti deja om, eşti deja bărbat român, eşti deja bărbat creştin.

Duhul nu ne cere să des-fiinţăm omul, românul, creştinul care suntem. Ci, prin Harul Lui, în Sfânta Biserică, să le plinim. Or, e limpede că nu vom plini niciodată ceea ce am des-fiinţat în prealabil. Întrucât nu mai avem "obiect", nu mai avem "materie". Ce să sfinţim, dacă în prealabil am des-fiinţat? Vrei să sfinţeşti omul, familia, patria? Ai grijă, atunci, de ele! Nu le omorî mai întâi, nu ne îndemna şi pe noi să venim sub masca "iubirii" tale, care e cealaltă faţă a urii şi morţii. Morţii nu se sfinţesc, se iartă, bre! Sfinţirea, dacă vrei să lămurim asta, eu am înţeles că se face în contextul vieţii, nu al morţii. Prin pocăinţă, prin învăţătură şi slujire dreaptă, iar nu prin eresuri fanatice care invită la desfiinţarea neamului, prin pasivitate pseudo-creştină.

E o chestiune de ordine a priorităţilor.
O ordine vitală, vitalizatoare: păstrăm ce-a pus Domnul în noi! Şi în aceste condiţii ale păstrării, avem tot timpul din lume să ne îndeletnicim, ca sfântă vieţuire creştină, de spălare, de curăţie, de metanoia, de îndreptare, de sfinţire. Prin lacrimi de pocăinţă, prin dreaptă învăţătură, prin fapte bune, prin har. AMIN+


P.S. Poziţia ta îmi aminteşte de bietul Nietzsche. Şi el credea că mai întâi trebuie să omoare şi să moară, ca să trăiască. Speculat-au naziştii pata asta întunecată a lui şi ştim cu toţii ce-a ieşit. Până şi depre Dumnezeu, mintea lui rătăcită/înşelată (şi ce minte genială a avut omul acesta, cel mai frumos dintre filosofi, cred eu) credea că "deja a murit". Şi ai văzut ce-a păţit? Domnul a arătat, la final, că ... Nietzsche a murit. Ce crezi, cine a avut adevărul?

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Cezar-Ioan. Unde ghiocelul şi buretele? Dar bureţii sunt buni de mîncat, măi frate drag. Hai că glumesc.
Ioane, frate, scrii frumos, cu suflet, dar scrii rău, dragul meu.
Înseamnă că e răutate multă pe lîngă sufletul tău, cu care te lupţi puternic, ca noi toţi de altfel. Biruieşte, în Hristos!

Da, vreau, şi ca mine îndemn pe toţii oamenii pămîntului, înainte de-a fi orice, repet, înainte de-a fi orice, şi de-a dori orice, să vrea să fie creştini. Să dorească sfinţenia, înainte de-a dori orice, să dorească pe Dumnezeu.
Da, ai dreptate. E micime. Nu e meschinărie. Doar micime. Aşa şi trebuie să fie micime. Altfel nu ajungi la sfinţenie. Decît prin micime şi jertfă. Nu înviem cu Hristos, dacă nu ne răstignim cu Hristos. Hristos a luat micimea. De la Dumnezeu, la trup omenesc. Chenoza.

Sunt bărbat creştin, înainte de a fi bărbat romîn. Iar dacă a fi bărbat romîn mă împiedică a fi bărbat creştin, nici nu îmi mai pasă vreodată, nici nu voi vrea să mai aud de a fi bărbat romîn.

Niciodată, niciunde, Duhul lui Dumnezeu nu cere şi nu face, nu des-fiinţează omul, ci îl în-fiinţează, îl in-formează, îl formează înăuntru, aşa să facem şi noi, cu ajutorul Duhului Sfînt Dumnezeu.
Duhul Sfînt nu ţine doar de obiect şi de materie. Ci de mult mai mult. De fiinţă, ousia, de esenţă, de duh, de suflet, nu doar de materie. Trebuie să formeze pe mulţi şi să lucreze în armonie cu toate, spre a mîntui pe om. Pe fiecare. La măsura care o doreşte fiecare. La împreună lucrarea fiecăruia.

Nu trebuie să vrem să sfinţim patria. Nu trebuie să existe cuvîntul de patrie, la creştini. Patria noastră e Împărăţia Cerurilor. Aici, pe pămînt, nu avem patrie. Întreg pămîntul de sub cer e locul de luptă cu forţele întunericului, al oricărui creştin. Dacă vrei o patrie temporară, care e gazdă doar pentru a duce lupta, la fel ca trupul stricăcios. Nicidecum mai mult.

Ba da, morţii se şi sfinţenesc nu numai se iartă, binecuvîntatule.
De aceea se roagă Biserica pentru cei adormiţi, de aceea Biserica creştină poate uşura din muncile celor din iad, sau îi pot trimite în Rai, aminteşteţi cînd sfîntul Grigorie de Nazians, s-a rugat pentru Împăratul Traian, păgîn, nesfinţit, şi Dumnezeu l-a sfinţit, l-a pus în Rai dar i-a spus lui Grigorie să nu se mai roage pentru păgîni. Asta, cînd încă era aici pe pămînt, în Biserica Luptătoare. Biserica Biruitoare, face însă mult mai mult.

Foarte adevărat, să ne ferim de eresuri fanatice, şi să nu ucidem niciun om, în nici un fel, niciunde, în nici o circumstanţă.
Şi să ne ferim de toată învăţătura mincinoasă a filosofiei, a lui Nietzsche, a lui Platon, a lui Aristotel, a lui Spinoza, a lui Marx, a lui Hengel, a lui Freud, a lui Kant şi a altora ca ei, după cuvîntul care spune: "Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos." (Coloseni 2, 8)

Bucurii.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Unde frate N. Priceputu? Unde dă binecuvîntare Biserica pentru războiul de apărare?

În care verset Scripturistic, mai ales Noului Testament, dar şi al Vechiului, unde spune Dumnezeu: mergeţi şi ucideţi, apărîndu-vă ţara? Nu am găsit aşa ceva.

Unde, în care canon al Sfinţilor Părinţi, de la care Sfînt Sinod Ecumenic, se dezleagă crima şi uciderea altui om ?

Cînd a trimis Biserica lui Hristos creştinii să apere neamul şi credinţa, ucigînd alţi oameni ?
Iar dacă o va face, Biserica lui Hristos, nu va mai fi a lui Hristos, ci va fi în erezie.
Iar aici amintesc Sfîntul Sinod al 4-lea ecumenic, cînd întreaga Biserică Creştină, toată Ortodoxia era căzută în erezie. Erezia monofizită.
Un singur om, unul singur, pe tot pămîntul, Sfîntul Maxim Mărturisitorul, mai era creştin ! Şi el învăţa încontinuu: "scuipaţi din gurile voastre împărtăşania monofizită. scuipaţi şi călcaţi în picioare ce spun monofiziţii că e trupul şi sîngele lui hristos, că e un hristos mincinos."
Pentru îndrăzneala lui, i-au fost tăiate limba, să nu mai poată vorbi Adevărul şi mînă drepată să nu mai poată binecuvînta în numele lui Hristos. Apoi la scurtă vreme a adormit, Biserica a făcut al 4-lea sinod ecumenic, şi a ieşit din erezie.

Gradaţie a păcatelor, există, dar tot păcate rămîn.
Nu dragul meu, nu trebie să ucizi apărînd acele suflete nevinovate ale copiilor. Dacă poţi să-i ajuţi, să-i scapi în alt fel, fă-o, e bine, dar nu să ucizi. Pe nimeni. E limpede ce spune Hristos Mîntuitorul. Dumnezeu. Scriptura. E limpede de tot. Mai rămîne să urmăm învăţătura, că să fim sfinţi, să moştenim Cerurile.

SĂ NU UCIDEM, indiferent ce şi cum ar fi. Datoria noastră a creştinilor, ESTE să cotropim, să cucerim. Dar sufletele. Necredincioşilor. Cu iubirea noastră. Şi să ne apărăm de forţele întunericului. Şi să nu ucidem.

Dacă îl iubeşti pe vrăjmaş, înafară de a fugi din calea lui, dacă el vrea să-ţi ia sufletul tău, nu ai cum altfel să îl iubeşti. Cînd nu acceptă să vorbească cu tine, şi a declarat război, ori te supui stăpînirii, ori fugi. Şi nu spun eu asta, ci Cuvîntul lui Dumnezeu. Aşa îl iubeşti. Nu apărînd nimic. Dacă Însuşi Dumnezeu îi îngăduie să facă nelegiuirea, că îl iubeşte, de ce să-i iei viaţa tu, cînd nici Dumnezeu nu i-o ia? Dacă Dumnezeu aşteaptă pocăinţa lui, de ce să împiedici tu pocăinţa lui, luîndu-i viaţa? Cu ce drept? Cu de la cine putere?

Cînd Biserica Creştină, singura rămasă Ortodoxă, va învăţa şi va îndemna creştinii, să o apere pe ea şi graniţele teritoriale ale unei ţări, ucigînd alţi oameni, acea "biserică" se află în înşelare, în erezie şi creştinii, trebuie să îndrepte, amintind ierarhilor Scripturile, şi făcînd Sfînta neascultare a ierarhilor ce îndeamnă şi învaţă greşit, spre pieirea lor şi a celor dimpreună cu dînşii.
Deci, Biserica trebuie să fie nedespărţită de Scriptură şi nicidecum invers. Biserica trebuie să asculte de Scriptură şi de Sfinţii Părinţi, nicidecum invers. Căci, Biserica, poate cădea în erezie, şi trebuie trezită din dormitarea ei, ajutată în neputinţa ei.

Iar articolul ce mi-ai dat, se spune clar că creştinul trebuie să fie împotriva războiului. Sfîntul Ambrozie al Milanului, aminteşte de combaterea nedreptăţii, dar nu aminteşte de ucidere. Altfel, nu ar mai fi putut fi sfînt, decît sfînt mucenic. Ci combaterea nedreptăţii prin cuvînt, prin iubire.

Bucurii.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Sfîntul Ambrozie al Milanului, aminteşte de combaterea nedreptăţii, dar nu aminteşte de ucidere. Altfel, nu ar mai fi putut fi sfînt, decît sfînt mucenic. Ci combaterea nedreptăţii prin cuvînt, prin iubire.

Bucurii.

Se referea la combaterea nedreptății referindu-se la felul în care a făcut-o Moise cu egipteanul. Nu ucidere?

Apoi, când spui că Dumnezeu îngăduie ca invadatorii să vină și să ne ucidă. Dar sunt multe, foarte multe fărădelegi pe care El le îngăduie. Totuși, ne-a învățat să le și combatem. Suntem datori să intervenim în istorie. Facem parte din ea.

Însă mă opresc aici. Argumentele pe care ți le-aș putea da ți le-au oferit deja alții înaintea mea.