Părintele Nicolae Steinhardt și fascinația credinței
Mărturii despre monahul de la Rohia
În volumul „Părintele Nicolae Steinhardt și fascinația credinței“ din colecția „Restituiri“, apărut la Editura „Renașterea“ a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, sunt reunite articole și interviuri ale unor personalități care creionează un portret al monahului de la Rohia.
Aceste articole, reunite în volumul apărut la editura clujeană, au fost publicate, de-a lungul timpului, în Revista „Renașterea“. Sunt prezentate contribuțiile unor clerici sau oameni de cultură la creionarea portretului spiritual și intelectual al monahului de la Rohia, un exponent al simbiozei dintre cultură și credință, conform celor precizate de părintele Cătălin Pălimaru, directorul editurii.
Între articolele din volumul închinat operei și personalității lui Nicolae Steinhardt, se regăsesc cele semnate de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, vrednicul de pomenire arhimandrit Serafim Man, pr. Stelian Tofană, Preasfințitul Iustin Sighteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Marius Mizgan, pr. Ioan Pintea, S.L. Sevianu, Teodora Roșca, Radu Preda, Alexandru Paleologu, Virgil Cândea, Dan Ciachir, pr. Ioan Chirilă, Liviu Antonesei, Leontin Cupar, Maria-Elena Ganciu, Adrian Mureșan ș.a..
Parcursul unic al lui Steinhardt
În prefața volumului, semnată de pr. Cătălin Pălimaru, este evidențiat parcursul spiritual aparte al părintelui Nicolae de la Rohia, în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române. „Apartenența lui la acest corp eclesial s-a produs nu în maniera tradițională a credincioșilor români, ci în urma unei radicale și profunde convertiri.
Acest act existențial s-a materializat nu doar în episodul baptismal, ci s-a prelungit și în asumarea conștientă și matură a condiției monahale, dând totodată o traiectorie nouă operei sale și marcând decisiv destinul unor oameni“, a arătat pr. Cătălin Pălimaru, care a adăugat că la monahul Nicolae de la Rohia convertirea nu s-a ivit fulgerător, ci a fost un proces de durată și s-a produs ca urmare a unui itinerariu spiritual marcat de felurite experiențe de viață: lecturi importante, întâlniri decisive,stări sufletești limită și profunde reflecții.
Referitor la perioada în care a fost în închisoare, „mărturisirile și relatările sale ulterioare nu pun accentul pe suferință, pe latura întunecată a detenției, ci surprind aspectele luminoase, ziditoare și dătătoare de optimism ale universului concentraționar. În închisoare se plămădește «Jurnalul fericirii», capodopera steinhardtiană, unică pentru istoria gulagului românesc“, se arată în prefața volumului.
Întreaga operă a lui Nicolae Steinhardt a fost inclusă într-un amplu proces de reeditare, fapt ce arată complexitatea eseistului, publicistului, teologului și memoralistului Steinhardt. „Din toate reies talentul lui literar și competențele din varii domenii, dar mai ales profilul lui spiritual. Opera deplinei lui maturități trebuie citită din perspectiva sintezei dintre cultură și credință.
Cu toate acestea, părintele Nicolae de la Rohia nu trebuie identificat cu opera lui. Personalitatea lui complexă, cultura vastă, bogăția vieții lui spirituale, ca semne ale binecuvântării lui Dumnezeu, au fost suprinse doar în mică măsură în ceea ce a scris. Despre restul dau seamă, din când în când, cei care l-au cunoscut“, arată pr. Cătălin Pălimaru." (Sursa: Ziarul Lumina)
|