Citat:
În prealabil postat de ovidiu b.
Părerea mea este că un copil nu are nevoie de prea multe jucării, desene animate și alte combinații. Copilul are nevoie în primul rând de dragostea, de afecțiunea părinților. Copilul trebuie lăsat să descopere, să interacționeze cu alți copii cu care să se joace, copilul trebuie lăsat în natură și să inventeze jocuri. Să nu se înțeleagă greșit că sunt împotriva jucăriilor, dar așa cum am ajuns în ziua de astăzi se investește prea mult în jucării. Este simplu să observăm la un copil care este înconjurat de jucării că oricâte i-ai cumpăra la un moment dat se plictisește de ele, dar de mama și de tata nu. În concluzie cât mai puține jucării și mai multă dragoste părintească. Iar jucăriile să fie alese cu discernămînt, căci ele pot fi nocive educației copilului.
|
Aici total de acord! In primul conteaza ca acel copil sa creasca intr-o familie adevarata, in care sa fie inconjurat de dragostea parinteasca (insa nu cocolosit sau protejat excesiv! Este o diferenta pe care din pacate unii parinti o sesizeaza mai greu)!
Cu mersul la Sfanta Liturghie intradevar este bine de mers, inclusiv pentru copii.
Insa cu desenele animate aici am o parere diferita de dumneavoastra- nu vad ce rau ar putea sa faca unui copil acele desene animate "clasice"" (nu cum au aparut prostiile astea mai noi cu tot felul de sf-uri) pe care le-am amintit! Erau foarte distractive si cand eram copii le urmaream cu placere! Tot pe atunci tin minte ca pentru copii era la mare cautare si revista "Mickey Mouse"" sau jocurile tip lego.
Oricum, dupa parerea mea cel mai bun mijloc de socializare pentru copii raman tot jocurile sportive- fotbal, bicicleta, badmington, etc sau acele jocuri "specifice"" copilariei!