[cezar_ioan]

În prealabil postat de N.Priceputu

Cătălin, mai fac o încercare de a explica ce înțeleg eu (poate și Cezar) cu privire la har.
1. Este energie dumnezeiască necreată.

2. Omul se poate împărtăși de ea. Sfântul Grigorie Palama spunea că orice om care se roagă și se curățește va vedea lumina harului. Este, aici, vorba nu de o vedere cu ochii trupului, cred că ești de acord, ci o luminare care vine dinăuntru în afară.

3. Hristos era în permanență însoțit de slava Sa, însă pe Tabor a binevoit să le-o arate și ucenicilor Săi de taină, ca o anticipare a Învierii. Lumina aceea, spune Sf. Grigorie Palama, era însăși lumina necreată. Nu știu cum au văzut-o ucenicii: dacă și cu ochii fizici sau au fost răpiți (în extaz), așa cum se întâmplă cu isihaștii adesea. Bine, nu știu nici cum este extazul, dacă el este o vedere lăuntrică dublată de una fizică, așa că nu vreau (pot) să pătrund mai mult.

4. Varlaam (am mai spus-o, dar nu știu de ce nu iei în considerare) nu spunea că harul este energie necreată care poate transfigura materia (așa cum susțin ortodocșii, nu doar eu), ci contesta însăși existența unei energii necreate. Or, noi nu-l susținem pe Varlaam, care considera că omul nu se poate împărtăși decât de ceva creat (lumină, energie), ci pe Palama, afirmând că omul se poate uni cu Dumnezeirea prin energiile Sale necreate, împărtășindu-se de ele.

Te rog să iei în considerare această mărturisire și să nu mai susții că spunem că harul ar fi creat.

P.S. Fraților, să ne rugăm unii pentru alții; pentru cei ce ne urăsc și pentru cei ce ne iubesc pe noi.

Subscriu fără nici o rezervă, Cristian.
Mă bucur că ai formulat tu ceea ce, fiind prea obosit de vorbitul cu "pereţii" frumos văruiţi (eu spun asta, nu tu), mi-ar fi plăcut să redactez eu însumi.