[sophia]

Am dat peste acest articol din revista Formula As, care este si in asentimentul meu. Parinti, educati-va copii in iubirea de mediu inconjurator si de animale! Chiar este benefic un animal in casa.

http://www.formula-as.ro/2013/1084/d...copiilor-16813

"Opriţi cruzimea copiilor!

Stimată redacţie,

Motivul pentru care vă scriu este, de fapt, un semnal de alarmă. Îmi pare rău că sunt eu cea care atrage atenţia asupra cruzimii inocenţilor, dar... Da, a copiilor care, inconştient, provoacă sufe*rinţe enorme fiinţelor necuvântătoare. De la bieţii fluturi şi alte insecte ce sunt prinse şi chinuite până mor, până la sărmanii pui de păsări, pisoiaşi şi căţeluşi care devin adevărate "jucării vii" în mâinile copiilor şi, uneori, victime ale curiozităţii sau neglijenţei lor. Am văzut pisoi strangulaţi, în joacă, având legate de gât sfori sub formă de lesă, am văzut căţeluşi şi pisoiaşi abia născuţi înde*părtaţi din culcuşul lor şi morţi de inaniţie, am văzut (Oh, Doamne!) animale şi păsări lovite cu pietre, şi toate acestea, înfăptuite de copii nesu*pravegheaţi sau, pur şi simplu, neiniţiaţi în su*fe*rinţă. Copiilor trebuie să li se explice că pro*vocarea suferinţei unei fiinţe lipsite de apărare nu este numai un păcat pedepsit de Dumnezeu, ci şi o fap*tă nedemnă de o fiinţă uma*nă. De câte ori am pu*tut, am intervenit pentru via*ţa vietăţilor nevinovate, dar de multe ori a fost prea târziu. Şi ştiţi cine suferă cel mai mult? Mamele cărora li se iau puii. Mamele care, căutând îndelung şi mi*nu*ţios un loc ferit unde să nască şi să-şi în*grijească puii, după ce abia i-au vă*zut, plecând să caute ceva de mâncare pentru a-şi întări forţele, se întorc şi-şi găsesc culcuşul răvăşit şi puii nicăieri.
La noi în cartier o că*ţeluşă a avut de curând pui. Nici n-au apucat micuţii să facă ochi bine, că au şi fost "în*fiaţi" de copiii de la şcoala din cartier. Sărăcuţa de ea! Bântuia disperată aleile cartierului adul*mecând fieca*re colţ, fiecare un*gher sau grădină... zadarnic! Era aşa de înnebunită de su**ferinţă încât, pen**tru un moment, am crezut că va mu**ri de durere. A*cum s-a mai li*niştit, sărmana, dar tot mai are pri*virea tristă şi abă*tută.
Dragi părinţi, vă rog din tot su*fle*tul, faceţi-vă timp să discutaţi cu copiii voştri; spu*neţi-le, pe înţelesul lor, că aceste fiinţe nevi*no*vate au şi ele suflet, învăţaţi-i să le respecte, să le iubească şi, mai ales, să nu le tulbure viaţa! Deşi par mici şi neajutoraţi, singurul loc în care puiuţii pot creşte fără să le lipsească nimic este alături de părinţii lor. Dacă, totuşi, copiii vor să "înfieze" vreun pui, acceptaţi-l; dacă nu vă puteţi permite să întreţineţi un animal mai mare, luaţi-le un canar sau un peştişor. Cu un "animăluţ" în casă, copilul va în*văţa să le respecte pe cele cu care se întâlneşte în afara căminului şi vor fi evitate astfel tragediile nevinovatelor necuvântătoare. Un om care res*pec*tă viaţa se respectă pe sine. Vă mul*ţu*mesc pen*tru că m-aţi ascultat, vă mulţu*mesc pentru că existaţi."