Citat:
În prealabil postat de antoniap
Pe noi, crestinii, ne intereseaza cum sa ne asemanam cu Acela Care s-a rastignit pentru noi. Cand spunem rugaciunea ,,Tatal nostru'', suntem nevoiti sa ne gandim si la noi insine si la altii, caci ne rugam sa ne ierte pacatele personale, dar si pe ale altora. Ne rugam sa ne ierte ,,precum iertam si noi gresitilor nostri'', adica ne angajam sa iertam si noi.
|
Pentru ca este formulata la
plural, "
Tatal nostru" este o rugaciune care - daca este sa facem o paralela cu budismul - din punct de vedere psihologic apartine "
Marelui Vehicul". In aceasta rugaciune mintea celui care se roaga cuprinde toti oamenii, fara deosebire, fara preferinte,
cu iertare si purtare de grija.
Sunt insa si rugaciuni care se refera strict la persoana intai singular.
Important este sa constientizam cand suntem in "Micul Vehicul" si cand suntem in "Marele Vehicul" iar progresiv, pe masura ce ne intarim in cele duhovnicesti, sa mutam mintea cu totul in "Marele Vehicul" - orice fapta sa urmareasca purtarea de grija a tuturor fiintelor. Astfel ne asemanam cu Acela.